Omagiu Suveranei: O porţiune de pe cheiul Senei se va numi „La promenade Marie de Roumanie“
0
În ziua în care se împlinesc 97 de ani de când de Regina Maria a fost încoronată ca Suverană a României Mari, Franţa îi aduce un omagiu şi o porţiune de e cheiul Senei va purta numele ei.
Istoricul Adrian Cioroianu a anunţat că „astăzi, 15 octombrie 2019, la 97 de ani de când era încoronată ca Suverană a României Mari, Regina Maria va da numele unei frumoase porţiuni de pe cheiul Senei, chiar în faţa Turnului Eiffel - care, începând de azi, se va numi "La promenade Marie de Roumanie, 1875-1938".
Inaugurarea va avea loc azi, la 14h ora locală, în prezenţa MS Margareta, ASR Prinţul Radu, a diplomaţilor români în capitala Franţei, a unor înalţi oficiali francezi şi, desigur, a multor români din Franţa sau francezi cu origini româneşti“.
La 29 decembrie 1892 (10 ianuarie 1893), clopotele Europei băteau frenetic anunţând o nouă alianţă a familiilor regale. Un prinţ din dinastia prusacă Hohenzollern-Sigmaringen lua de soţie o nepoată a Reginei Victoria a Angliei. Noul cuplu Ferdinand-Maria urma să dea României moştenitorii Coroanei Regale.
Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen, un tânăr ofiţer în vârstă de 27 ani, se căsătorea cu Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg şi Gotha, o adolescentă romantică de doar 17 ani. Noului cuplu îi fusese deja hotărât destinul în jocul strategic al politicii. Principele Ferdinand şi principesa Maria urma să fie suveranii unui stat mic, dar râvnit de toate Puterile lumii: România.
De 3 ani, Ferdinand se afla în postura de prinţ moştenitor al Coroanei Regatului României. Era nepotul de frate al Regelui Carol I, întemeietorul Dinastiei române regale. Cum unicul copil al Regelui Carol şi al Reginei Elisabeta, Maria, murise la numai 3 ani, la tron ar fi urmat fratele mai mare al lui Carol I, Leopold Stefan Karl Anton Gustaf Eduard Tassilo von Hohenzollern Sigmaringen. Acesta a refuzat succesiunea, iar fiul său cel mare Wilhelm i-a repetat gestul. Responsabilitatea a căzut pe umerii celui de-al doilea fiu al lui Leopold şi al infantei Antonia de Portugalia - Ferdinand. Astfel că în 1889, Ferdinand îşi asuma titlul de viitor moştenitor al Coroanei.
Pentru că idila cu scriitoarea Elena Văcărescu nu a fost pe placul Casei Regale, prinţului Ferdinand i s-a căutat cu insistenţă o consoartă. Partida considerată perfectă a fost delicata Maria, fiica lui Alfred Ernest Albert de Saxa-Coburg, duce de Edinburgh, şi a marii ducese a Rusiei, Maria Alexandrovna Romanova, unica fiică a ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei. Alianţa a căpătat binecuvântarea capetelor încoronate, care au celebrat în castelul şi la catedrala din Sigmaringen naşterea unei noi familii regale. Aceasta avea să asigure continuitatea dinastiei monarhice a României, cu moştenitorii pe care Carol şi Elisabeta nu i-au mai putut avea.
După luna de miere, cuplul princiar a venit în România, unde s-a stabilit pentru a-şi îndeplini sarcinile regale. La 9 luni de la nuntă venea pe lume primul lor născut: Carol al II-lea, viitorul rege al României şi tată al Regelui Mihai, care a văzut lumina zilei la 3 octombrie 1893. Ferdinand şi Maria au mai avut 5 copii: Elisabeta (născută în 1894, viitoarea regină a Greciei), Maria (1900, viitoarea regină a Yugoslaviei), Nicolae (1903), Ileana (1909, viitoarea arhiducesă a Austriei) şi Mircea (1913).
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
