Societate

articolul anterior articolul urmator

O viaţă aproape fericită

1
17 Jan 2022 13:38:21
Mădălina Firănescu

Molcomă pentru unii, curgând prin albia modestă a micilor plăceri repetitive, explozivă pentru alţii, pe cât de intensă, pe atât de scurtă, fericirea este greu de cuprins într-o definiţie general valabilă.

Aproape fiecare individ o înţelege altfel, în funcţie de propriile aspiraţii şi experienţe, şi chiar şi între culturi şi naţiuni există percepţii diferite. Şi totuşi, sunt numeroase încercări de a măsura fericirea publică, la nivel de ţară, de regiune sau la nivel mondial, institute serioase dedicând acestui demers eforturi constante.   

Indexul fericirii, realizat de Institutul Gallup încă din 1979, arăta la sfârşit de 2021 o Uniune Europeană cu doar 50% oameni fericiţi, 12% susţinând contrariul, iar 38% neştiind unde să se încadreze, cifre foarte apropiate de cele din… Orientul Mijlociu şi mai triste decât cele din America Latină (70-6-23), Africa (62-17-21), SUA (56-16-27) sau chiar din spaţiul european extracomunitar (54-15-30). Surprinde, poate, această viziune rezervat-pesimistă a europenilor, comparativ cu zone afectate de probleme sociale, instabilitate, conflicte. Se pare că nu prosperitatea stă la baza fericirii, ci mai degrabă atitudinea pozitivă în faţa vieţii. Ca dovadă micul stat himalayan Bhutan, una dintre cele mai sărace ţări din lume, dar care îşi măsoară dezvoltarea prin indicele fericirii brute (Gross National Happiness - GNH) şi unde peste 90% dintre locuitori s-au declarat, în diverse sondaje, fericiţi. Cunoscătorii „regatului fericirii” dau ca explicaţie mentalitatea populaţiei, care trăieşte simplu, în armonie cu natura, e solidară şi prietenoasă şi poartă un zâmbet cvasi-permanent pe chip.

În clasamentul Gallup însă, cea mai fericită ţară a ieşit Columbia, cu un scor net de 79, rezultat din diferenţa dintre totalul fericiţilor şi ultra-fericiţilor şi suma celor aflaţi la extrema cealaltă. Ea a fost urmată de Kazahstan – scor 76 (straniu, dacă ne gândim la protestele izbucnite la scurt timp după apariţia sondajului), Albania – 74, Malaezia – 73 şi Azerbaidjan – 70. Topul nefericirii era condus de Ghana, în trena căreia se aliniau Afganistan, Hong Kong, Irak şi Rusia. România, cu un scor de 41, se apropia de cel global (43), înregistrând 49% cetăţeni fericiţi şi foarte fericiţi, 8% nefericiţi şi foarte nefericiţi şi 43% nici-nici (aceştia nefiind luaţi în calcul).

În privinţa speranţelor pentru 2022, 38% din populaţia celor 41 de ţări chestionate se aştepta ca situaţia să fie mai bună per ansamblu decât anul trecut. Optimism debordant s-a consemnat în Indonezia - 72%, Albania – 65%, plus Azerbaidjan şi Nigeria – peste 50%. Pesimismul s-a manifestat mai ales în Turcia (34%), Bulgaria (33%), Afganistan (32%), Polonia (30%) şi Cehia (25%). Românii au punctat la capitolul neîncredere în îmbunătăţirea situaţiei economice, cu 61%, cam la egalitate cu… afganii, dar cu o viziune un pic mai roz decât a nemţilor (59%). E drept că şi aici vecinii de la sud de Dunăre ne-au întrecut, 64% anticipând amplificarea dificultăţilor economice, în noul an.

Poate că la accentuarea scepticismului autohton contribuie „structura de personalitate defensivă”, descrisă de profesorul Daniel David în „Psihologia Poporului Român”. Sau poate e vorba de ceea ce Andrei Pleşu numea, într-un interviu la TVR, „euforia naufragiului”, voluptatea de a vorbi despre ce nu merge, de a face inventarul relelor. Cert este că românii, în ciuda temerilor exprimate în sondajul Gallup, au puterea să viseze la un an personal mai bun din punct de vedere financiar, 70% exprimându-se în acest sens, în recentul studiu realizat de Reveal Marketing Research.

Dar pentru că, nu-i aşa?, banii nu aduc fericirea, sursa majoră de satisfacţie a românilor rămân, potrivit aceleiaşi cercetări, relaţiile cu persoanele apropiate (familie, prieteni sau partener), şapte din zece compatrioţi declarându-se mulţumiţi şi foarte mulţumiţi. Respondenţii de vârstă mijlocie par să se bucure mai mult de această latură a vieţii decât tinerii (80%, faţă de 62%), deşi aceştia din urmă sunt mai încântaţi de relaţia cu partenerul (79%). Datele acestea confirmă, practic, sondajul Eurostat, din vara trecută, unde 53,4% dintre români mărturiseau o satisfacţie medie, iar 32,1% – o satisfacţie ridicată în privinţa relaţiilor interpersonale. De aici şi convingerea a 93,7% dintre concetăţeni că au la cine să apeleze în caz de nevoie, uşor peste media europeană de 93,2%.

Trăgând linie, constatăm că starea de spirit a românilor se menţine la cote bune, în ciuda contextului general neprielnic. Izvoarele acestei „serenităţi” par să fie, până la urmă, familia şi cercul social, dar şi absenţa marilor drame din propriul destin. Parafrazându-l pe Soljeniţîn, care se referea astfel la minusculele reuşite ale deţinutului Ivan Denisovici Şuhov de a fenta regulile Gulagului, românul poate spune şi el: „O zi fără necazuri e una aproape fericită”.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

1 Comentariu

Dumitru Aioanei
19.01.2022, 11:07:50

Personal nu pun botul la parada asta de elitism cu care incerci sa epatezi, dar pentru ca mi-ai cerut stergerea contului Gelu Ruscanu de la articolul despre fake, iata-ma sa te combat. Ce ai sa faci? Suni la Community Desk sa imi stearga si contul asta? Asa si? Crezi ca dupa 7 ani de conturi sterse vii cu ceva original? Peste poate! Prima data pacatuiesti prin elocinta. Scrii rupta de realitatile si durerile vulgului si ai fi mult mai potrivita pentru Dilema veche. Aici lumea interesata este mai concreta, ca sa il parafrazez pe Gogu Steriade, ca asta e nivelul de aici. As putea pune botul sa te plimb prin cele 5 carti ale lui Rabelais, unde durerea ta ar fi rapid satisfacuta in dantelaria deasa a autorului uneia dintre cele mai baroce exprimari din literatura, daca excludem liniaritatea tehnicii literare, pe care o regasesc intr-o forma narativa perfect echivalenta in opera geniului de acum fix 100 de ani, Hasek. Insa nu are rost. Aici te adresezi unui public pentru care fericirea oscileaza intre explicatia lui Jean Constantin, care spunea cinematografic ca fericirea e o femeie blonda si o Dacia 1300, pe de o parte si raspunsul dat de Cristoiu la intrebarea lui Tuca: nu jstiu domnuli Tuca, nu amn vost felicit nisiodata! La asta trebuie sa ajungi coborand din sferele infinite ale umanului, cum spunea odata unul mai de vaza ca noi doi. Sa vii tu acum si sa te inchizi in citate pretentioase, invitand publicul sa iti desferece ermetica ta citadela, in loc sa cobori tu spre el pe pajisti, batand campii mai teluric si cum el se asteapta - e contraproductiv. Te-am lasat o zi. Nu te citeste nimeni, oricum nu suficient, cat sa aiba o parere. Si eu te-as fi lasat printesa captiva in turnul de fildes, daca nu puneai departamentul CD sa imi stearga contul Gelu Ruscanu. Vorba unui film, pe care poti sa il vezi, daca te mai dai cu lumea: Dumnezeu iarta, eu nu! Esti departe si straina, ca sa nu zic muci. Si chiar daca zic, ce ai sa-mi faci? Imi inchizi contul? Ce e nou in asta? Ce e mai rau, e ca astfel imi dai dreptate, altfel de ce te-ai mai razbuna, cand stii cine e proprietarul razbunarii. Tocmai ai intrat intr-o dilema: daca imi stergi comentariul sau contul, voi reveni pentru a-mi proclama victoria - am avut dreptate, te temi, nu suporti adevarul vorba lui Nicholson. Daca il lasi, imi vei accepta critica. Necazul tau e ca nici zicalei nu te poti conforma, sa stai, sau sa fugi ca acea gaina din zicala. Sunt deci curios sa vad cum te impiedici. Intamplator sau nu vei sterge un cont cu semnificatie. Daca ai cultura in tine si nu pe search folosit ca sa iti scrii articolele apretate cu citate scortoase, vei descoperi ca intre Madalina si Dumitru Aioanei este o legatura fantastica, care da cheia romanului din care cei doi fac parte. Prin urmare, fii barbara si sterge! Ai numarul de la departamentul Community Desk? Sau sa iti dau eu un numar?

-9 (11 voturi)
Modifică Setările