Pandemia de COVID-19: perspectivele pentru 2021 în România şi radiografia primului an EXCLUSIV

Imagine: Shutterstock

Cercetătorul Octavian Jurma, biostatistician, a explicat pentru „Adevărul” cum vede evoluţia epidemiologică în România de la începutul pandemiei şi care ar fi soluţiile pentru viitor, în contextul în care pe 11 martie s-a împlinit un an de la momentul în care Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat că virusul SARS-CoV-2 se manifestă în întreaga lume.

Situaţia epidemiologică la nivel internaţional rămâne incertă, pe de-o parte din cauza provocărilor legate de distibuţia şi administrarea vaccinurilor anti-COVID, pe de altă parte ca urmare a răspândirii accelerate a noilor tulpini super-contagioase descoperite în Marea Britanie, Africa de Sud şi Brazilia.

În România, odată cu prelungirea stării de alertă, pe 14 martie, va intra în vigoare noua şi singura restricţie instituită de autorităţile sanitare, anume prelungirea cu o oră a carantinei de noapte. Mai exact, românii vor avea voie să circule doar pe baza unei declaraţii pe propria răspundere în intervalul orar 22.00-05.00. Anterior, măsura intra în vigoare la ora 23.00.

Premierul Florin Cîţu a declarat că a primit mai multe propuneri din partea specialiştilor în sănătate publică, pe care le-a respins în bloc.

„Au fost propuneri cu mai multe restricţii, nu le-am acceptat, de închidere a mall-urilor în weekend şi aşa mai departe. Nu mergem în direcţia asta. (…) Eu nu sunt de acord cu închiderea mall-urilor. Propunerea a venit de la specialişti în epidemiologie, dar nu suntem de acord în acest moment”, spunea premierul, lăudându-se în acelaşi timp că România are cele mai relaxate măsuri din Europa.

Cum ne-am descurcat în primul an de pandemie

În acest context, cercetătorul Octavian Jurna, biostatistician, a explicat cum vede evoluţia epidemiologică în România de la începutul pandemiei şi care ar fi soluţiile pentru viitor. „La debutul valului 1, dacă ţineţi minte, totul arăta frumos: la câteva zeci de cazuri se ştia exact ce o să facem la fiecare pas, ceea ce ne-a dat mare încredere că se acţionează după cifre şi cifrele ghidează deciziile. Atunci n-a fost nicio îndoială, iar lumea s-a conformat, chiar dacă a fost greu, iar rezultatele au fost spectaculoase: aveam mai mulţi oameni care au murit în aceeaşi perioadă a anului 2019 decât în primul val epidemic în 2020. (…) În schimb, în valul 2, abordarea a fost pe dos şi am avut un exces de decese în ultimele 6 luni ale anului 2020 faţă de 2019 şi faţă de media din ultimii 8 ani. Din punctul ăsta de vedere, abordarea din valul 2 a fost un dezastru. Am refuzat să mărim capacitatea de testare. În mod deliberat s-a restrâns definiţia de caz ca să nu mai putem testa în afara focarelor. Apoi s-a adăugat şi posibilitatea scăderii numărului de cazuri noi din focare, s-a modificat populaţia de referinţă (cea domiciliată în locul celei rezidente). A fost un efort foarte mare de a se scădea indicatorii pentru a se crea o imagine care să justifice măsurile de relaxare”, este de părere Octavian Jurma.

În ce situaţie se află România în prezent

Cât de eficientă este prelungirea cu o oră a carantinei de noapte în condiţiile în care valul 3 al pandemiei îşi face simţită prezenţa? „Să adaugi o oră la carantina de noapte, din punct de vedere al războiului, e ca şi cum inamicul pune pe front trei divizii noi şi tu pui un pluton. Efectul acestei măsuri este absolut nesemnificativ, este mai degrabă simbolic”.

În România, starea de alertă funcţionează – în principal – prin faptul că autorităţile centrale lasă decizia de carantinare la nivelul autorităţilor locale, în funcţie de incidenţa fiecărei localităţi, calculată pe baza testelor efectuate. Aşa se face că judeţele care au raportat cele mai puţine teste prelucrate sunt şi cele care se află în scenariul verde, iar restricţiile nu sunt justificate de cifre.

„Înainte de a vorbi despre măsuri, ar trebui să răspundem la întrebarea care este situaţia noastră corectă din punct de vedere epidemiologic. Altfel, dacă eu sugerez o stare de urgenţă, pare absurd în contextul în care avem atâtea judeţe verzi. Dar dacă suprapunem harta testelor peste harta incidenţei, probabil că o să observăm că judeţele cu incidentă mare sunt şi cele care testează cel mai mult”, a explicat Octavian Jurma.

Cercetătorul spune că statisticile oficiale nu reflectă situaţia epidemiologică reală. Mai mult, există limitări de ordin legislativ care nu permit carantinarea unui întreg judeţ.

„Faptul că introduci o singură localitate în carantină, fără să existe o restricţie a circulaţiei din acea localitate în afară şi invers, nu faci altceva decât să plimbi virusul dintr-o parte în alta şi să îi permiţi să supravieţuiească măsurilor pe care le luăm cu atâta dificultate. Sunt comune care au fost şi de şase ori în carantină, iar acest lucru distruge inclusiv disponibilitatea populaţiei de a suporta asemenea măsuri. De la nivel local se poate trece doar la nivel naţional, pur şi simplu aşa e făcută legea. Dacă toate judeţele sunt la fel şi noi am putea justifica asta cu o analiză statistică, atunci am putea pune întrebarea: n-are mai mult sens să intrăm toţi deodată în carantină şi să declarăm starea de urgenţă? Starea de urgenţă este o umbrelă pe care o putem deschide foarte uşor când e nevoie de ea şi o putem închide la fel de uşor”, a declarat Octavian Jurma.

Soluţii pentru viitor: carantină naţională şi vaccinare accelerată

Cercetătorul e de părere că, dacă am intra în carantină naţională, am reuşi să stingem toate focarele din România simultan.

„Dacă arde oraşul şi sting o singură casă apoi mă mut în ea, mai devreme sau mai târziu o să ia foc de la celelalte. Atunci, hai să stingem tot incendiul din România, pentru că un lucru e sigur: există transmitere comunitară la această tulpină britanică foarte periculoasă, care a dat peste cap sisteme sanitare mult mai bine puse la punct decât la noi. Vedem deja că în Ungaria, care-i cu două săptămâni înaintea noastră, tulpina britanică provoacă dezastru. Deci ştim că în două săptămâni această tulpină – indiferent ce facem – ne va da peste cap. Chiar dacă mâine intrăm în starea de urgenţă, în două săptămâni numărul de cazuri va continua să crească accelerat. N-avem cum să evităm 6.000 de cazuri pe zi, dar putem evita, poate, 8.000 dacă luăm măsurile imediat”, e de părere Octavian Jurma.

Biostatisticianul spune că o a doua „armă” pe care România o are la îndemână este vaccinarea.

„Mai avem un instrument foarte important pe care îl menţionează domnul Cîţu – vaccinarea – iar el are dreptate: putem să vaccinăm acum într-un ritm accelerat. Dar, dacă ne uităm în cele două ţări care fac asta – Marea Britanie şi Israel – vedem că ei vaccinează sub protecţia stării de urgenţă. Ei sunt închişi, pentru că ştim foarte bine că un om vaccinat care se infectează a doua zi este un vaccin pierdut. Ei au o abordare tridimensională ca să spun aşa: un program intens de vaccinare (vaccinează de 10 ori mai mult decât noi), au un program foarte dur de restricţii şi au un program de testare foarte intens (Israel testează de trei ori mai mult ca noi, iar Marea Britanie testează de 10 ori mai mult decât noi). Noi avem o abordare monodimensională – doar vaccinare – dar e bine, că în Uniunea Europeană nici măcar din punctul ăsta de vedere nu a reuşit să se urnească”, a mai spus Octavian Jurma.