Statul acordă o atenţie sporită părinţilor, prin monitorizare şi sprijin, în noua Strategie naţională pentru copil

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Statul vrea facilităţi pentru părinţi, astfel încât să se preocupe mai mult de creşterea copiilor                 FOTO: Shutterstock
Statul vrea facilităţi pentru părinţi, astfel încât să se preocupe mai mult de creşterea copiilor                 FOTO: Shutterstock

Instituirea unui sistem de monitorizare privind situaţia copiilor şi sprijinirea părinţilor sunt printre obiectivele Strategiei 2014-2020, până la finalul perioadei de implementare fiind prevăzută închiderea tuturor instituţiilor în care stau minorii separaţi de familie. Documentul notează însă că atât statul, cât şi familiile se lovesc de resurse financiare diminuate de criza economică şi anticipează o creştere a cazurilor de abandon.

Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) a pus luni în dezbatere publică proiectul de Hotărâre privind Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014-2020 şi Planul operaţional pentru implementarea strategiei pentru perioada 2014-2016. 

Proiectul de act normativ va fi în dezbatere publică până în 14 martie 2014.

În strategia supusă dezbaterii publice se arată că părinţii vor reprezenta un grup ţintă, pentru ei fiind prevăzute măsuri prin care se va oferi asistenţa şi sprijinul necesare în vederea creşterii copiilor, accesul la un sistem integrat de îngrijire şi educare, în creşe, servicii de îngrijire de zi, concomitent cu asigurarea accesului la o bună îngrijire şi educaţie antepreşcolară şi preşcolară, potrivit Mediafax.

Sprijin pentru părinţi

"Activităţile prin care se va realiza punerea în practică a acestor măsuri vor avea în vedere sprijinirea consolidării şi dezvoltării reţelei de creşe, grădiniţe şi a programelor de tip «after-school» care să permită modelarea intelectuală a tinerelor generaţii, în paralel cu asigurarea serviciilor de asistenţă medicală, dezvoltare fizică (în cluburi şcolare sportive) şi socioculturală", se arată în documentul publicat de MMFPSPV.

"Deşi reforma în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului a cunoscut o evoluţie semnificativă, mutarea accentului de pe îmbunătăţirea condiţiilor de trai oferite copiilor din mediul instituţional pe întărirea intervenţiilor destinate prevenirii separării copilului de familie impune cu necesitate îmbunătăţirea calităţii vieţii prin creşterea calităţii serviciilor oferite familiei. Se va avea astfel în vedere asigurarea cadrului necesar dezvoltării serviciilor sociale în raport cu acordarea unor beneficii financiare directe şi dezvoltarea serviciilor sociale destinate sprijinirii creşterii şi îngrijirii copiilor în familie, facilitându-se în acelaşi timp promovarea unor mecanisme de sprijin al părinţilor în vederea asigurării unui echilibru între viaţa de familie şi cea profesională, prin standardizarea calităţii în domeniul îngrijirii pe timp de zi ale copiilor, implementarea unui sistem integrat de îngrijire şi educare a copiilor şi monitorizarea asigurării calităţii acestor servicii", se mai arată în documentul aflat în dezbatere publică.

Măsuri şi pentru adolescenţi

Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014 -2020 vizează şi adolescenţii, iniţiatorii arătând că "nevoile concrete de dezvoltare şi afirmare a acestora impun adoptarea unor măsuri imediate".

De altfel, fenomenul naşterilor în rândul adolescentelor şi tinerelor rămâne îngrijorător, planificarea familială şi educaţia pentru sănătate sexuală şi a reproducerii fiind insuficiente, în special pentru categoriile vulnerabile social, se mai arată în document.

În proiectul de act normativ se arată că modelul familial cel mai răspândit în România este cel al cuplurilor cu un copil, peste jumătate dintre familii fiind de acest tip, dar că se observă o creştere continuă a vârstei medii la prima căsătorie, care ajunge la 26 de ani pentru femei şi 29 de ani pentru bărbaţi în 2011.

Specialiştii precizează că România se confruntă cu o insuficienţă a planificării familiale şi a educaţiei pentru sănătate sexuală şi a reproducerii, în special pentru categoriile vulnerabile social, potrivit Mediafax.

Mai mult de un copil din zece, născut de mame sub 20 de ani

"Astfel, pe fondul unei creşteri pe ansamblul populaţiei a vârstei medii la prima naştere, fenomenul naşterilor în rândul adolescentelor şi tinerelor rămâne în continuare îngrijorător, ceva mai mult de un copil din zece fiind născut de mame sub 20 de ani. În acelaşi timp, în România, rata avorturilor a fost extrem de crescută, până în 2003 frecvenţa avorturilor depăşind -o pe cea a naşterilor. Deşi rata avorturilor rămâne una ridicată, cu 52,7 cazuri raportate la 100 de naşterii vii, nivelul a scăzut de şapte ori în decursul ultimelor două decenii", se arată în proiectul de act normativ.

Iniţiatorii documentului subliniază şi altă problemă majoră a României: sărăcia în rândul copiilor. Astfel, mai mult de jumătate dintre copiii români se află în risc de sărăcie şi/sau excluziune socială (52,2 la sută în 2012), fiind cel mai ridicat nivel din UE27, cu excepţia Bulgariei.

Analiza pe grupe de vârstă arată că cel mai ridicat risc se înregistrează în grupele de vârstă 12-17 ani (54,8 la sută) şi 5 - 11 ani (52,5 la sută).

"Riscul sărăciei şi excluziunii sociale creşte considerabil în gospodăriile cu mulţi copii (72,5 la sută dintre gospodăriile cu doi adulţi şi trei sau mai mulţi copii) sau în cele monoparentale (60,7 la sută), acestea fiind cele mai afectate. În general, indiferent de structura gospodăriei, prezenţa unui copil creşte considerabil vulnerabilitatea economică. (...) Un copil român din trei este sărac deşi locuieşte în gospodării în care adulţii lucrează. Aproape unu din cinci copii din gospodării active pe piaţa muncii este sărac deşi adulţii lucrează mai mult de 80 la sută din timpul lor activ. România înregistrează pentru ambii indicatori cele mai ridicate rate ale sărăciei la nivel european", se mai arată în proiectul de strategie.

Servicii la nivel local

Strategia cuprinde mai multe obiective, unul dintre acestea fiind creşterea gradului de acoperire a serviciilor la nivel local. Acest obiectiv ar urma să fie realizat prin asigurarea unui serviciu public de asistenţă socială funcţional în fiecare unitate administrativ-teritorială, prin creşterea accesului copiilor la servicii de sănătate de tip preventiv şi curativ, prin creşterea accesului la educaţie, prin dezvoltarea de facilităţi destinate activităţilor recreative şi petrecere a timpului liber, dar şi prin dezvoltarea de servicii comunitare integrate.

Un al doilea obiectiv este creşterea calităţii tuturor serviciilor furnizate copiilor, prin creşterea calităţii serviciilor de educaţie, dar şi a resurselor umane din serviciile sociale, de educaţie şi de sănătate pentru copii.

Sistem naţional de monitorizare

Un alt obiectiv se referă la întărirea capacităţii de evaluare şi monitorizare a drepturilor copilului şi a situaţiei sociale, în acest sens propunându-se instituirea unui sistem naţional de monitorizare şi evaluare cu privire la situaţia copiilor din România, crearea unui mecanism de identificare şi monitorizare a tuturor copiilor vulnerabili şi stimularea culturii organizaţionale în utilizarea evaluării în toate instituţiile publice cu rol activ în promovarea drepturilor copilului, potrivit Mediafax.

Rezultatele de impact aşteptate la sfârşitul perioadei de implementare a strategiei vizează ieşirea copiilor din sărăcie sau excluziune socială, reducerea cu 5% a decalajului de acces al copiilor din mediul rural la servicii, reducerea cu 30% a numărului copiilor separaţi temporar sau definitiv de familie şi închiderea tuturor instituţiilor clasice destinate minorilor separaţi temporar sau definitiv de familie.

De asemenea, în 2020, la finalul perioadei de implementare, iniţiatorii strategiei speră ca minorii de vârstă mică separaţi temporar sau definitiv de familie să beneficieze de îngrijire în servicii de tip familial, cei cu cerinţe educative speciale să aibă acces la educaţie incluzivă, cei cu dizabilităţi să aibă acces la servicii de depistare precoce, evaluare şi reabilitare, dar şi să se reducă semnificativ numărul copiilor victime ale oricarei forme de violenţă.

Printre rezultatele aşteptate se numără şi scăderea cu 50% a abandonului şcolar în învăţământul obligatoriu, dublarea numărulului de copii între zero şi trei ani care beneficiază de servicii de educaţie şi îngrijire timpurie şi creşterea la cel puţin 95% a numărului de copii cu vârsta cuprinsă între patru şi şase ani care frecventează învăţământul preşcolar.

Comitet de coordonare

Proiectul de act normativ prevede înfiinţarea unui Comitet Consultativ de Coordonare (CCC) în domeniul protecţiei drepturilor copilului, prezidat de MMFPSPV, care să includă reprezentanţi ai majorităţii instituţiilor şi organizaţiilor relevante.

Potrivit proiectului, secretariatul Comitetului Consultativ de Coordonare va fi asigurat de Direcţia Protecţia Copilului din MMFPSPV, iar înfiinţarea, atribuţiile şi competenţele acestei structuri ar urma să fie stabilite prin Hotărâre de Guvern.

Iniţiatorii documentului precizează că, în contextul descentralizării din domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului, o responsabilitate mai mare ar trebui să revină autorităţilor locale.

Proiectul mai prevede că instituţiile reprezentate în CCC vor sprijini, în limita competenţelor ce le revin, acele autorităţi din zone în care copiii se confruntă cu probleme critice, pentru monitorizarea naţională a implementării strategiei fiind desemnat MMFPSPV, prin intermediul Direcţiei Protecţia Copilului.

Investiţii prea mici în protecţia copilului în România

În document se precizează că mărirea performanţelor sistemului de promovare şi protecţie a drepturilor copiilor trebuie urmărită în condiţiile unei limitări severe a resurselor publice, acestea fiind semnificativ mai scăzute în România, cu aproximativ 10 puncte procentuale sub media europeană, raportat la PIB.

"În comparaţie cu ţările europene, în anul 2011, situaţia României pe diferite capitole de cheltuieli, ca pondere a acestora în PIB, conform Eurostat, se prezintă astfel în comparaţie cu UE27: cheltuielile publice totale: 39,5 la sută faţă de 49 la sută, cheltuieli cu protecţia socială: 14,1 la sută faţă de 19,6 la sută, cheltuieli cu educaţia: 4,1 la sută faţă de 5,3 la sută, cheltuieli cu sănătatea: 3,4 la sută faţă de 7,3 la sută. Ponderea cheltuielilor pentru familie şi copil în totalul cheltuielilor pentru protecţie socială a scăzut cu aproximativ o treime între 2005 şi 2010", se arată în proiectul pus în dezbatere publică.

Iniţiatorii documentului notează că în urma reformării sistemului de protecţie a copilului după 1997, numărul de copii protejaţi în servicii de tip rezidenţial, centre de plasament publice şi private a continuat să scadă în perioada 2008-2013, de la 25.114 în decembrie 2007 la 22.124 în septembrie 2013.

Efectele negative ale crizei

"Este de aşteptat ca efectele crizei economice asupra familiilor cele mai vulnerabile şi lipsa unui sistem eficient de prevenire a separării copilului de familie să pună presiuni asupra sistemului de protecţie specială a copilului. Primele semnale au apărut din 2011, când a fost înregistrată o uşoară creştere a numărului de copii în centre de plasament, tendinţă menţinută şi în următorii doi ani. Este de asemenea de remarcat faptul că această creştere se produce în condiţiile în care numărul de copii protejaţi în servicii de tip familial continuă să scadă", se mai arată în proiect.

Peste 700 de copii sub trei ani în instituţii

În privinţa copiilor cu vârsta sub trei ani, se precizează că deşi se fac eforturi pentru evitarea instituţionalizării acestora, există încă 723 în centre de plasament, comparativ cu 907 în 2004 şi 605 în 2007.

"Majoritatea copiilor din sistemul de protecţie de tip rezidenţial au 14 -17 ani, urmaţi de cei de 10-13 ani. Tinerii care părăsesc sistemul de protecţie specială după împlinirea vârstei de 18 ani reprezintă a categorie vulnerabilă, expusă riscului de excluziune socială din cauza disponibilităţii reduse a serviciilor de dezvoltare a deprinderilor de viaţă independentă. Lipsiţi de sprijinul familiei şi fără deprinderile necesare pentru integrare socio-profesională, aceşti tineri nu beneficiază nici de servicii sociale de consiliere şi asistenţă în găsirea unui loc de muncă sau asigurarea unei locuinţe sociale", se menţionează în proiect.

Numărul copiilor plasaţi la asistent maternal profesionist, rude până la gradul IV sau la alte familii a scăzut semnificativ în ultimii şapte ani, de la 46.160 în decembrie 2007 la 38.253 în septembrie 2013, scăderea fiind mai accentuată în cazul copiilor aflaţi în îngrijirea rudelor (-25 la sută) comparativ cu cei aflaţi în îngrijirea asistenţilor maternali (-7 la sută).

Lege inaplicabilă din lipsă de fonduri

"Deşi legislaţia privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului este aliniată cerinţelor europene şi internaţionale în materie, se identifică în continuare lipsa alocării unor resurse adecvate, care să asigure aplicarea ei în mod unitar. Faţă de 2007 se remarcă o scădere cu 27 la sută a numărului de angajaţi în sistemul de protecţie a copilului, cea mai mare scădere fiind în cazul celor care lucrează în serviciile de îngrijire de zi/alte servicii (36 la sută), iar cea mai mică în cazul celor din centrele de plasament şi al asistenţilor maternali (18 la sută, respectiv 19 la sută mai puţin la jumătatea anului 2013 faţă de finalul anului 2007)", se mai arată în proiect.

Iniţiatorii mai precizează că sistemul de asistenţă socială nu este încă suficient de bine dezvoltat la nivelul întregii ţări pentru a asigura identificarea tuturor cazurilor vulnerabile în comunitate, pentru a le orienta spre forme de suport instituţional, inclusiv financiar, şi pentru a preveni agravarea situaţiilor.

"Procesele de dezorganizare familială, corelate cu sărăcia, au generat o creştere a numărului şi incidenţei problemelor cu care se confruntă anumite categorii de copii, cum ar fi părăsirea copiilor de către părinţi, delincvenţă juvenilă, consum de droguri, abuz/neglijare/exploatare, inclusiv exploatare prin muncă sau alte forme, trafic, traiul în stradă,etc. Persistenţa acestor probleme în societatea românească, în ciuda programelor dedicate combaterii lor, constituie o provocare de dezvoltare în sine", se mai arată în proiectul de act normativ, care este în dezbatere publică până la 14 februarie.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite