Societate

articolul anterior articolul urmator

Pe cărările neoromânei

14
28 Jun 2021 09:17:36
Justina Irimia

Acum un secol şi jumătate, criticând excesul de neologisme formate nejustificat şi cu stângăcie în limba română, Titu Maiorescu menţiona un text, descriindu-l astfel:

„Un exemplu foarte tare pănă unde poate merge introducerea greşită de cuvinte nouă ni-l dă limba răposatului Heliade.”[1]

Maiorescu reda apoi două strofe ale poeziei Serafita a lui Ion Heliade-Rădulescu, dintre care o menţionăm pe ultima:

„O, belă eşti, dilecto! şi capelura-ţi blondă/De voluptate peplu, ca crinii lui Amor/Cu buclele lui Phebu te-ammantă, te circondă/Electric radioasă. Te-acoperă că mor!”[2]

E tentant de imaginat cum ar privi Maiorescu anomaliile produse, azi, de presiunea englezei, de lexicul tot mai plăpând şi de indiferenţa faţă de rigorile gramaticale.  Predilecţia pentru xenisme (despre a căror soartă am scris într-un articol anterior) chiar şi atunci când recursul la ele este inutil sau ridicol, precum şi entuziasmul de a calchia nesăbuit dau naştere confuziei şi umorului.

Un exemplu care l-ar surprinde pe un necunoscător al englezei este verbul a endorsa, însoţit de participiul endorsat. Pe o pagină de internet se afirmă: „putem spune că o mare parte din succesul multor proiecte realizate de companii se datorează şi celor care le-au endorsat.” O publicaţie economică anunţă că o artistă „a primit propunerea si a endorsat evenimentul”, iar pe o pagină de Facebook cineva descrie „evenimente mondene endorsate chiar de multe alte femei-vedetă”. Dacă ar fi înlocuită de raţiune sau maturitate, fandoseala din jurul cuvântului inventat ar face loc verbelor a susţine, a sprijini, respectiv a face reclamă.

În ultimii ani, vajnice (şi imaginare) acţiuni de împingere par să fi lansat o nouă accepţiune a unui verb, după cum demonstrează exemplele: „Şeful ONU: Criza produsă de coronavirus să fie folosită pentru a împinge agenda economiei verzi”; „Ca familie politică, am împins Planul de acţiune socială pe agenda Comisiei[...]”; „[...] trebuie să facem nemilos mişto de oameni care împing peste tot idei din astea periculoase[...]”. În aceste exemple este calchiat verbul to push. Dintr-un interviu aflăm: „Pentru contribuabilii mici trebuie să împingem pentru proceduri, pentru clarificare, astfel încât toţi să ştie ce au de făcut.” Este evidentă aici copierea lipsită de discernământ a verbului frazal to push for. În situaţiile menţionate, calcurile ar putea fi înlocuite de verbele a susţine, a include, respectiv a răspândi.

Alt verb frazal, preluat cu voioşie de unii practicanţi ai neoromânei, este to result in. Îl identificăm în exemplele: „În 1948, tensiunile dintre sovietici şi puterile vestice au rezultat în blocada Berlinului”; „În  final,  cererea  de  lichiditate,  în  combinaţie  cu  pierderea încrederii în bănci, a rezultat în goana după cash şi rata dobânzii efective a început să crească”; „Reducerea cererii externe din partea principalilor parteneri ai Republicii Moldova a rezultat în scăderea exporturilor[...]”. Autorii calcului ar fi putut recurge la variantele a genera, a da naştere, respectiv a avea drept efect. 

Limbajul de plastic folosit în corporaţii include, de câţiva ani, expresia a escalada o problemă.  „O să escaladez problema”, anunţă doct şeful unui departament economic. „Ei deja au escaladat chestiunea”, se subliniază într-o discuţie. Astfel de vorbitori ai românei recente nu au vreo abilitate de alpinist, ci reproduc mecanic un calc format după to escalate (an issue), care înseamnă a raporta o problemă superiorului ierarhic.

Mai nou şi-a făcut apariţia adjectivul nesubstanţiat – maimuţăreală după unsubstantiated. El se alătură multor substantive – acuzaţii nesubstanţiate, opinii nesubstanţiate, idei nesubstanţiate, conspiraţii nesubstanţiate. O publicaţie descrie situaţia conjugală a doi actori de la Hollywood, afirmând: „Au existat zvonuri de logodnă, inclusiv că s-au căsătorit în secret, dar sunt poveşti nesubstanţiate.” Iată şi alte exemple: „[...] poveşti  murdare  despre  presupusele aventuri, nesubstanţiate cu probe nici până  acum,  ale  celui  incriminat”; „[...] dovezile oferite de Netcity Telecom au fost ignorate până în acest moment de către Consiliul Concurenţei, acesta alegând să îşi definească concluziile în baza unor opinii nesubstanţiate[...]”; „[...] politici clare care interzic videoclipurile care promovează metode nesubstanţiate din punct de vedere medical pentru a preveni infectarea cu coronavirus[...].” Adjectivul corect este nefondat(ă).

Adjectivul supus, precum şi sinonimele sale obedient, docil, ascultător sunt din ce în ce mai des evacuate din comunicarea noilor preţioşi ridicoli. Astfel, potrivit unei publicaţii, „copiii sunt mai puţin submisivi şi asta îi face mai buni.” Pe site-ul unui post de radio cineva mărturiseşte: „Îmi place să fiu submisivă uneori, în special în relaţii.” Un blog care ne învaţă „cum să nu fii sclav” susţine: „Persoana submisivă se află de obicei în epicentrul unor furtuni emoţionale.” Un site de pseudopsihologie întreabă: „Cum te poate afecta potenţialul agresiv reprimat al persoanei submisive?”

Nici expresia to send into a frenzy nu a scăpat de traducere literală şi ineptă. O publicaţie (care a recurs la Google translate) scrie: „Elon Musk a trimis comunitatea Tesla într-o frenezie cu o imagine promo pe care CEO-ul companiei a postat-o pe Twitter.” Dacă acest exemplu poate beneficia de scuza traducerii automate, justificarea nu este valabilă pentru următoarea frază, care îi aparţine unui jurnalist: „Cumva previzibil, un avion rusesc rătăcit pe deasupra graniţei turco-siriene a fost doborît [...] trimiţînd politicienii de la Moscova într-o frenezie a ameninţărilor şi sancţiunilor.” O variantă care ar suna natural în română ar fi: [...] determinându-i pe politicienii de la Moscova să dea frâu liber ameninţărilor şi sancţiunilor.

Lista malformaţiilor lingvistice rămâne etern deschisă, iar apetitul pentru exprimarea factice – atributul vorbitorilor cu totul străini de nivelul cultural al celui care făcea obiectul criticii lui Maiorescu.

 



[1] Titu Maiorescu, Din „Critice”, Editura Tineretului, 1967, pag. 175.

[2] Ibid.

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

14 Comentarii

Dan Plesoianu
28.06.2021, 11:05:40

"Determinindu-i pe politicienii...", "fondat (nefondat)" au fost si ele, la rindul lor, neologisme, provenite probabil din franceza, neologisme care acum ni se par parte integranta a limbii romane... Neologismele ni se par - si sint - fortate, tocmai pentru faptul ca sint noi. Da, nu suna bine, dar o limba a unei tari ramase in urma dpdv al dezvoltarii tehnico-stiintifice, economice, etc. este nevoita sa se formeze dupa limba tarii (tarilor) aflate in momentul respectiv la apogeu... In ziua de azi, engleza este aceasta limba... In trecut a fost franceza, si mai inainte de aceasta, limba turca... Da, exista termeni in limba romana care ar putea fi folositi pentru traducere, dar aici este vorba si de nuante, care, de multe ori lipsesc dintr-o limba (in speta, limba romana aflata in discutie), si de preferinta oricarei limbi de a folosi termeni cit mai scurti, cit mai comozi in exprimare, pentru usurinta acesteia. Sint multi termeni in limba engleza pentru care chiar nu exista traducere directa, si nu numai in romana, dar si in franceza, etc. Un exemplu ar fi cuvintul "job", care nu are o traducere directa convenabila in romana. In engleza, "job" inseamna o combinatie intre "loc de munca" si "post de munca, adica functie, dar si loc efectiv (amplasament) al angajatului. S.a.m.d.

0 (2 voturi)
Stanila Ion
28.06.2021, 12:53:08

"Argumentele" tale, multe fortate si lipsite de logica, nu scuza prostia celor la care se refera auutoarea...Pentru ca despre PROSTIA acestora e vorba...

-4 (8 voturi)
Pop Max
28.06.2021, 15:08:10

Dan Plesoianu - În majoritatea covîrșitoare a cazurilor, folosirea xenismelor nu e justificată de vreun apogeu al dezvoltării științifice sau de nevoia unor nuanțe subtile, ci de lenea vorbitorului și de sărăcia vocabularului său. Cine nu e în stare să găsească un echivalent potivit pentru „job” în română ar trebui să se reorienteze către un „job” de cioban.

-4 (6 voturi)
Iulian Arion
28.06.2021, 17:56:15

Avem aici cuvantul "target" din romgleza: https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/dece-ajung-cluburile-sportivedin-romaniaininsolventa-1_60d9d3995163ec42718ca941/index.html

-4 (4 voturi)
Dan Plesoianu
29.06.2021, 02:42:03

(cont.) Pe de alta parte, avem in limba romana cuvintul "escalator", adica "scara rulanta". Maretul DEX nu contine si verbul "a escala", care ar trebui sa insemne "a urca" ceva. Deci, cred eu, un inlocuitor relativ civilizat pentru verbul neologist "a escalada", folosit gresit, ar putea fi "voi escala problema". Cred ca ar fi un neologism destul de acceptabil, avind in vedere ca si substantivul "escalator" deriva din aceeasi radacina. Cu alte cuvinte, dv., lingvistii care stati de paza la poarta limbii romana, ar trebui sa veniti si cu solutii, sa gasiti termenul cel mai potrivit, nu numai sa-i certati pe utilizatorii care, bine sau mai putin bine, incearca sa gaseasca cuvinte echivalente celor din engleza, pentru a face vorbirea - si intelesul ei - mai rapide.

Vezi toate comentariile (14)

Modifică Setările