De ce nu sunt raportate infecţiile din spitalele româneşti. Pe hârtie, cele mai curate din Europa, în realitate, pacienţii vin cu o boală şi pleacă cu două

Spitalele româneşti mustesc de germeni şi bacterii pe care bolnavii cu imunitatea scăzută le contractează în perioada spitalizării. La externare, unii dintre ei se trezesc cu infecţii urinare sau chiar cu probleme mai serioase care îi determină să revină în unităţile sanitare. Recent, doi pacienţi, un copil şi un bolnav de cancer, riscau să intre în şoc septic după ce săpunul folosit la Spitalul Elias era infectat cu o bacterie.

Spre exemplu, Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP) spune că, la ora actuală, orice pacient care este internat mai mult de patru zile într-un spital românesc contractează câte ceva.

„Nu există pacient care să nu ia câte ceva din spital, e drept că nu se întâmplă peste tot, dar infecţii nosocomiale sunt întâlnite în majoritatea spitalelor din ţară, chiar şi în Bucureşti, la unităţi sanitare precum Spitalul Sfântul Ioan sau Spitalul Pantelimon”, a declarat pentru adevarul.ro reprezentantul pacienţilor.

Saltelele, pline de microbi rezistenţi la tratament

În opinia acestuia, pe lângă faptul că nu de fiecare dată când un pacient este externat, personalul medical schimbă cearceafurile şi feţele de pernă, o mare problemă o constituie saltelele de pe paturi, în care se cuibăresc tot felul de microbi, mulţi dintre aceştia rezistenţi la tratament.

„La noi, saltelele sunt pline de pioceanic. Pacienţii se plâng de condiţiile de spitalizare. Instrumentarul medical nu este întotdeauna bine sterilizat, mai ales că puţine spitale au circuite moderne de sterilizare, care pot ajung chiar şi la un milion şi ceva de euro, ca investiţie. Spre exemplu, spitalele judeţene din Zalău şi Constanţa se pot lăuda cu asemenea achiziţii”, a mai precizat Vasile Barbu.

Infecţiile din spitalele româneşti, subraportate
 
În România, infecţiile intraspitaliceşti nu sunt raportate în măsura în care ele chiar există în unităţile sanitare. Asta pentru că o raportare reală atrage cu sine scăderea indicatorilor de performanţă pentru manageri şi, în unele situaţii, vine la pachet şi cu o amendă costisitoare aplicată de direcţiile de sănătate publică. În schimb, în restul ţărilor europene, situaţia este exact pe dos. Acolo, cu cât infecţiile nosocomiale sunt mai bine declarate, cu atât managerii respectivi sunt consideraţi performanţi pentru că le-au depistat în timp util, astfel încât să fie luate măsuri, iar pacienţii să nu se îmbolnăvească.

„Nu este normal să ascundem aceste infecţii, mai ales că expunem pacientul român la numeroase pericole de care nu are cum să se ferească”, a completat Vasile Barbu.

Cheltuieli majore pentru sistemul sanitar

De altfel, infecţiile din spital sunt o sursă importantă de cheltuieli pentru sistemul sanitar românesc. „Sunt o cauză majoră de creştere a morbidităţii, a mortalităţii şi a ratei de reinternare în spital. Prin urmare, este important să  reducem incidenţa şi gravitatea infecţiilor de acest gen, prin implicarea reală a întregului personal al spitalului”, a spus pentru adevarul.ro şi medicul Vasile Cepoi, preşedintele Comisiei Naţionale pentru Acreditarea Spitalelor (CONAS) şi fost ministru al Sănătăţii.

Infecţiile dobândite în spital sunt o problemă de sănătate majoră în Europa, precum şi una financiară semnificativă. Acestea extind durata de spitalizare a unui pacient cu o medie de aproximativ opt zile, crescând astfel cu 10 milioane numărul anual de pacienţi din spitalele din Europa. Statisticile legate de siguranţa pacienţilor în Uniunea Europeana dezvăluie tendinţe alarmante: 1 din 10 pacienţi sunt afectaţi de infecţii dobândite în spital, în timp ce decesele cauzate de infecţii intraspitaliceşti ating 3 milioane anual.

În comă din cauza infecţiei contractate în spital

Cazul care a scos la lumină problemele numeroase pe care le determină infecţiile din interiorul spitalelor a fost cel al sopranei Amelia Antoniu, prim-solista Teatrului Naţional de Operetă, care a fost la un pas de moarte în anul 2010, când s-a internat la Spitalul CF2 din Capitală pentru o intervenţie minoră. În urma procedurii medicale, femeia, pe atunci în vârstă de 36 de ani, a fost infectată cu bacteria Burkholderia Cepacia. Ulterior, soprana a intrat în şoc septic şi apoi în comă, fiind transferată de urgenţă la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti (SUUB).

După ce şi-a revenit, Amelia Antoniu a declarat că nu va mai călca în niciun spital din România, indiferent cât de bolnavă va fi. „O să pun ban pe ban şi, oricât de bolnavă voi fi, voi apela ori la clinicile particulare, ori la spitalele din străinătate. Nu mai pun piciorul în spitalele din România", a declarat soprana la vremea respectivă.

Bebeluşi morţi în urma infecţiilor din spitale
 
Un alt caz care a în atenţia presei a fost cel al bebeluşilor aduşi pe lume la Spitalul Alexandru Simionescu din Hunedoara, care au primit nota 10 la naştere dar care au murit în urma unor infecţii contractate în unitatea sanitară. Cei doi micuţi au murit în mai puţin de 24 de ore, iar rezultatele anchetei au determinat conducerea spitalului să închidă temporar o jumătate de maternitate pentru dezinsecţie.

Raportul medicilor legişti a arătat că cei doi bebeluşi erau infectaţi cu „klebsiella pneumonie”, una dintre bacteriile cel mai frecvent incriminate în infecţiile intraspitaliceşti.

Pe aceeaşi temă:

STUDIU Saloanele de spital trebuie să fie bine aerisite pentru a evita infecţiile nosocomiale

Ventilarea naturală ar putea juca un rol important în reducerea riscului de infecţii nosocomiale. Aceste infecţii, transmise în mediul spitalicesc, pun mari probleme, care sunt complicate şi mai mult de rezistenţa tot mai mare a bacteriilor la antibiotice.

Ministerul Sănătăţii: „România nu înregistrează o creştere suplimentară a cazurilor date de clostridium difficile!”

Ministerul Sănătăţii (MS) arată că în România nu se înregistrează o explozie suplimentară a cazurilor date de clostridium difficile, o bacterie care stă la baza unor infecţii spitaliceşti grave. De altfel, autorităţile arată că au elaborat deja şi un ghid specific pentru terapia acestor cazuri, document avizat de Comisia de Boli Infecţioase din MS.

RAPORT Pacienţii români, speriaţi de infecţiile din spitale

Cel puţin unu din 20 de pacienţi internaţi în spitalele româneşti se alege cu o infecţie nosocomială din spital, arată cel mai recent studiu al Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP), în care au fost cuprinse 10 unităţi sanitare, şase din Bucureşti şi patru din teritoriu.

Inovaţie la Iaşi: mizeria din spitale, combătută cu o bacterie-mutant 

Cercetătorii de la Facultatea de Fizică din Iaşi lucrează în laborator la o metodă revoluţionară pentru eliminarea infecţiilor intraspitaliceşti.

Era antibioticelor a luat sfârşit. Suntem dezarmaţi în faţa infecţiilor cu bacterii

Autorităţile sanitare de la cel mai înalt nivel se declară învinse astăzi în lupta cu „superbacteriile“, antibioticele fiind considerate ca o armă albă într-un război nuclear.