Pediatru: „Nu este necesară testarea celor care au intrat în contact cu bolnavii de scarlatină şi cu atât mai puţin tratarea purtătorilor sănătoşi de streptococ”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În Bucureşti este o miniepidemie de scarlatină, susţin specialiştii, care arată totuşi că boala este specifică acestei perioade din an. Cei afectaţi sunt în special copiii din colectivităţi, arată medicul pediatru Alexis Cochino. Acesta susţine, însă, că micuţii cu scarlatină nu mai sunt contagioşi la 24 de ore de la începerea tratamentului specific cu penicilină şi că pot reintra în colectivitate.

„Acest lucru se poate întâmpla doar dacă starea lor clinică o permite. În tratamentul scarlatinei nu sunt necesare penicilinele de tip Moldamin şi nu este necesară monitorizarea ASLO după scarlatină”, a explicat, pentru adevărul.ro, doctorul Alexis Cochino.

Potrivit acestuia, nu este necesară testarea contacţilor şi cu atât mai puţin tratarea purtătorilor sănătoşi. 

„De asemenea, excluderea din colectivitate a purtătorilor sănătoşi de streptococ nu are nicio bază ştiinţifică actuală şi reprezintă doar sechelele spaimelor secolelor trecute, spaime care ar trebui lăsate în urmă şi nu ar trebui sa conducă la abuzuri administrative sau medicale”, a completat pediatrul.

Copilul cu scarlatină are febră mare

În schimb, medicii şcolari spun că într-o colectivitate în care a fost pus un diagnostic de scarlatină, toţi cei care au intrat în contact cu copilul respectiv sunt nevoiţi să facă exudatul faringian, adică un examen care identifică prezenţa unei infecţii bacteriene, fungice sau virale la nivelul faringelui. Practic, o mostră de secreţii este prelevată de la nivelul cavităţii faringiene şi este plasată într-un recipient care stimulează creşterea microorganismului care a determinat boala. Spre exemplu, Kristina Moldovan, medic şcolar, spune că un copil care are scarlatină nu mai vine în colectivitate pentru că are febră.

„Odată stabilit diagnosticul, se face exudat la toţi copiii cu care pacientul a intrat în contact. În grădiniţe luam măsuri de dezinfecţie, toate jucăriile, vesela, covoarele, sunt supuse unui ciclu riguros de dezinfecţie. Aceasta este activitatea de focar. Când luăm exudatul, le recomandăm parinţilor să-i aducă pe copii nemâncaţi şi nespălaţi pe dinţi şi le recomand să le administreze antibiotic cinci zile, penicilină, profilactic, dar sunt şi părinţi care refuză”, susţine medicul Moldovan.

Copiilor cărora nu li face exudatul în colectivitate ajung la camerele de primiri urgenţe de la spitalele de infecţioase. „Totul porneşte cu dureri de gât şi febră. Faringele este foarte roşu, apoi limba devine zmeurie, iar temperatura corpului este de 39 - 40 de grade. Abia a treia zi apare erupţia, foarte multe bubiţe roşii mici, care apar în zona abdomenului, dar şi la genunchi şi coate, iar faţa, exceptând bărbia şi zona din jurul gurii, devin roşii”, a explicat Kristina Moldovan.

31 de cazuri într-o săptămână în Bucureşti

Doar în perioada 1-6 aprilie, în Bucureşti au fost confirmate 31 de cazuri, cele mai multe fiind depistate în sectorul 2 al Capitalei. La Institutul „Matei Balş” se prezintă zilnic câteva zeci de părinţi însoţiţi de copii cărora li se fac investigaţii pentru stabilirea diagnosticului. „Scarlatina, cauzată de streptococul hemolitic, este o boală care apare în general la copii după încheierea sezonului rece. Nu au fost foarte multe cazuri până acum, dar e ce este drept o creştere uşoară faţă de perioada similară a anului trecut”, a explicat doctorul Cătălin Apostolescu, medic infecţionist la Institutul „Matei Balş” din Capitală.

Concret, în doar cinci zile, au fost confirmate 31 de cazuri în Bucureşti. Cele mai multe cazuri s-au înregistrat în sectorul 2, 15 la număr, potrivit unor statistici ale Ministerului Sănătăţii. La polul opus s-a situat sectorul 3, unde nu a fost confirmat niciun caz de scarlatină. În sectorul 1 a existat un caz, în sectorul 4 au fost confirmate lase cazuri, în sectorul 5 a fost tot un caz, în timp ce opt cazuri de scarlatină au fost depistate şi confirmate în sectorul 6.

„Singurul sector în care au fost înregistrate mai multe cazuri a fost sectorul 2, cele mai multe din cele 15 cazuri fiind depistate în grădiniţe. Nu am putea vorbi de un focar, având în vedere că ne raportăm la o populaţie de două milioane de oameni. Dacă în Bucureşti sunt 30 de cazuri şi acestea sunt răspândite, nu avem motive de îngrijorare”, a declarat Oana Grigore, purtător de cuvânt la Ministerul Sănătăţii.

Lunar, spitalele sunt obligate să raporteze cazurile de scarlatină către Direcţiile de Sănătate Publică (DSP), toate datele fiind centralizate de Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP). „Patologia este sezonieră, aceste cazuri apar an de an, până acum nu s-au remarcat focare de infecţie deosebite din nicio zonă a ţării”, a explicat şi doctorul Adriana Pistol, directorul Centrului de Control pentru Bolile Transmisibile din INSP.

Ce este scarlatina

Scarlatina este o boala produsă de anumite tulpini de streptococ de grup A. Aceste tulpini (tipuri) produc o toxină numită eritrotoxina, responsabilă de manifestările specifice bolii (limba zmeurie, erupţia cutanată), care se adaugă celor din orice infecţie streptococica (febră, frison, durere în gât). Nu toate tulpinile de streptococ produc eritrotoxină. Nu există o legatură directă între eritrotoxină şi complicaţiile poststreptococice.

„Deşi o persoană poate face nenumarate infecţii streptococice, teoretic poate face scarlatină doar o data în viaţă. Totuşi, pentru a avea imunitate împotriva eritrotoxinei, este necesar să ai un contact suficient de intens si prelungit cu ea, lucru care nu se prea mai întâmplă, din cauza excesului de antibiotice în populaţie, mai ales în cea pediatrica. Astfel, încet, numarul de oameni, în general copii, fără rezistenţă faţă de eritrotoxină, creşte. Când acest numar este suficient de mare, se produce o epidemie, mai mică sau mai mare. Este ceea ce s-a întâmplat în acest an în Bucureşti”, a conchis Alexis Cochino.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite