Pensii şi salarii: castele României actuale sau noua iobăgie luminată (Jurnal din vremuri electorale III)

Prima poveste: astăzi au ieşit la pensie un medic, un profesor, un agricultor şi un procuror: cum s-au distribuit banii?

Astăzi, Ilie Pătraşcu, unul din medicii buni ai ţării care a salvat sute de vieţi, a ieşit la pensie la vîrsta de 66 de ani. Are pensia: 4000 RON. (Pensia medie a unui medic primar este de 1400 RON)

Vasile Păşcăneanu a predat la şcoală 40 de ani. A ieşit şi el la pensie după ce a umplut ţara de oameni educaţi. Are o pensie de 1400 RON.

A ieşit la pensie şi Ion Horodiru dintr-un sat de cîmpie. A muncit o viaţă pe cîmp. Are o pensie de 400 RON. În situaţia lui sînt peste 450.000 pensionari.

Şi vestea mare: Ilie Botoş s-a pensionat şi el astăzi. La vîrsta de 51 de ani. Are o pensie de 24.000 RON. Nu ştiţi să număraţi? E 5333 de EURO pe lună. Asta însemnă că pînă la 80 de ani va încasa de la stat: aproape 2 milioane euro (mai exact: 1.920.000). El a fost între 2003 şi 2006 Procuror General. Multe porcării s-au făcut atunci.

Amintim că pensia medie în România este de 900 RON.

A doua poveste: Ierarhia salarială: castele României actuale şi condamnarea la o nouă iobăgie luminată

Ierarhia salarială ne arată mult mai clar ce se întîmplă în ţara asta şi cum sînt aşezate păturile sociale. Ierarhia veniturilor ne arată esenţa problemei. Nu are nimic cu „piaţa liberă”, ci e doar o „castizare” a României cu sprijinul clasei politice în interesul marelui capital şi a unor pături sociale. E o revenire la o nouă formă de iobăgie.

Să începem.

Vasile Şuber e profesor debutant şi are un salariu de aproximativ 1.700 RON. Pînă mai ieri a primit 1300 RON. Din el trebuie să plătească şi chiria, şi întreţinerea, şi tot ce e necesar pentru viaţă. Nu are unde pleca încă, dar vrea să plece. Căpşunar nu vrea să fie. Copiii au noroc căci e un profesor bun.

Ionuţ Piperu a studiat medicină. A terminat printre primii. A făcut rezidenţiat. Toţi aceşti ani a fost ţinut pe banii părinţilor plecaţi la muncă în Italia. A luat un post la unul dintre spitalele bune din ţară. Lecuieşte şi salvează vieţi. Îi place meseria. Are salariu de 2.000 RON. Are noroc că trăieşte şi cu ajutorul banilor primiţi de la părinţi, altfel ar fi plecat pentru că nu i-ar ajunge de trai: chirie şi toate celelalte.

Iuliana Pîrjolu a terminat ceva numit straniu „studii europene”. Ştie 2 limbi. E fată educată. După 2 ani de căutare a unui job decent „pe specialitate” a ajuns la un hipermarket. Cîştigă 1200 RON. De cînd a ajuns acolo, viaţa ei aproape că s-a terminat. Ea încă nu ştie, dar o mică depresie o deranjează noaptea tîrziu.

Cătălin Homor s-a angajat şi el. Nu e cu nimic mai special şi mai educat decît colegii lui de mai sus. Diferenţa este doar de post şi salariu. Încasează un salariu de 32.000 RON lunar, adică 8.000 de euro pe lună pentru că a ajuns director general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Întîmplător, acest „angajat excepţional” ia un salariu dublu faţă de cel primit de predecesorii săi. Eficient băiat.

Reamintim:

Salariul mediu brut pentru anul 2016 a fost fixat la nivelul sumei de 2.681 RON. Salariul minim brut pe economie a crescut în 2016 de la de la 1.050 de RON pe lună la 1.250 de RON. Doi din trei salariaţi din România câştigă mai puţin de 1.700 de RON lunar (380 de euro net).

Astfel, circa 44% dintre angajaţii români au venituri de sub 1.000 de lei net pe lună (adică peste 2 milioane de salariaţi), iar 28% câştigă între 1.000 şi 1.700 de lei net pe lună (adică peste 1,3 milioane de persoane).

Totodată, aproape un sfert (23% dintre angajaţi, adică 1,1 milioane de persoane) câştigă între 1.700 şi 4.000 de lei net pe lună, în timp ce 5% dintre salariaţii români (adică circa 250.000 de oameni) câştigă peste 4.000 de lei net pe lună. (sursa: ZF)

Recapitulăm schema şi ierarhia salarială în România:

Avem 4,75 milioane de angajaţi. Din care: 0,7% primesc peste 10.000 RON net lunar; 1,4% primesc între 6.000 şi 10.000 RON net lunar; 2,9% primesc între 4.000 şi 6.000 RON net lunar; 4,1% primesc între 3.000 şi 4.000 RON net lunar; 19,3% primesc între 1.700 şi 3.000 RON net lunar; 27,6% primesc între 1.000 şi 1.700 RON net lunar; 43,9% primesc sub 1.000 RON net lunar. (ZF).

E clar? Sper că nu e nevoie de comentarii „ideologice”. Şi încă ceva important. Aflăm că:

„În Romania, raportul dintre cel mai mic şi cel mai mare salariu este de 1 la 18!” Doar?

„În Olanda, în Germania, în toate ţările mari şi bogate, cu care ne place să ne comparăm, acest raport e de 1 la 6”. Da? De ce? Cum? Nu au piaţă liberă şi ei?

Şi surprize, surprize: „Pe vremea lui Ceauşescu, raportul dintre cele mai mici şi cele mai mari salarii era fix de 1 la 6!” (Asta a descoperit Butunoiu, surprins că „civilizaţii” copie modelul „comunist”).

Mai vreţi? Ultima: „Cea mai mare diferenţă dintre cel mai mare şi cel mai mic venit dintr-un minister este în Ministerul Apărării Naţionale, unde cel mai bine plătit angajat este un ofiţer cu un salariu net de 9.997 de lei, iar cel mai prost plătit angajat este un civil, cu un venit salarial de 84 de lei net, raportul dintre cele două valori fiind de 119 la 1” (în 2015). Pînă şi Africa a rămas uimită. Deci avem şi sclavagism? Totuşi, noi visăm la o iobăgie luminată!