Pentru un proiect de ţară (II)

Un proiect de ţară nu se poate înfăptui decât printr-o populaţie sănătoasă, educată şi bine informată, căci „numai astfel ea este stăpână pe soarta sa şi devine imună la orice acţiune de intoxicare sau manipulare“.

Tot educaţia oferă coerenţa unei viziuni pe termen lung construită pe anticipare şi nu prin ordonanţe sau directive de partid. Dar în momentul de faţă nu avem un proiect de ţară, pentru că ne lipseşte harta viitorului. Pentru Florin Georgescu, proiectul de ţară „trebuie să fie bazat cel puţin pe câteva lucruri. În primul rând trebuie să îmbini gândirea pe termen scurt şi mediu cu aceea pe termen lung. Trebuie să ştii unde vrei să mergi şi ce nişe ai. Apoi, orice facem trebuie analizat pe dimensiunea cost/beneficiu. Nici o acţiune nu poate fi întreprinsă în afara raportului cost/beneficiu. Nu în ultimul rând, trebuie să fundamentăm ceea ce am omis cu o mare nechibzuinţă în ultimii ani, respectiv investiţia în om. Acesta este cel mai important lucru pe care România l-a neglijat în ultimii ani“.

Care ar putea fi primul pas al acestui proiect de ţară? Care ar fi începutul dorit profesionalizării? Cu o schimbare de atitudine individuală care să prefigureze schimbarea de mentalitate şi să impună în final profesionalizarea clasei politice. Florin Georgescu recomandă ca „fiecare să-şi pună întrebarea: cât sunt eu de eficient şi cum pot să contribui la creşterea calităţii vieţii în ţara asta?“ Deoarece, singurul lucru care ar trebui să ne preocupe „este ca noi, ca ţară, astăzi să trăim mai bine ca ieri şi mîine mai bine ca azi“.

Regula proiectului de ţară este în fondul ei foarte simplă: „competenţele reale nu se atribuie prin decret, ci se validează doar prin rezultatele muncii. Şi tot prin muncă, rigoare şi chibzuinţă vom reclădi România de mâine. Prin muncă şi prin adeziunea la repere morale ferme“. Se impune înlăturarea promovării maligne a incompetenţei de astăzi şi înlocuirea acesteia cu investiţia în educaţie. Se impune de asemenea modernizarea accelerată a învăţământului, ştiinţei, a cercetării aplicate, a sistemului de sănătate. Părăsirea orizontului mic legat de preocuparea faţă de ziua de mîine şi concentrarea pe orizontul îndepărtat, investind astfel în educarea tinerilor pentru a-i salva de recurenţa orizontului limitat. În ultimă instanţă, „gradul de civilizaţie al unui popor este măsurat după indicele său de profesionalizare“.

Potrivit lui Florin Georgescu, „salvarea societăţii şi a naţiunii române nu poate veni decât dintr-o schimbare profundă a mentalităţii tuturor păturilor sociale. Iar aceasta se poate obţine urmând o strategie coerentă de dezvoltare durabilă, concepută pe termen lung şi care pune accentul pe investiţia în factorul uman“.

În momentul de faţă România este cantonată în „postura unei periferii rurale şi pitoreşti, cu o identitate confuză şi o contribuţie modestă în context comunitar“. Ceea ce se impune este „profesionalizarea susţinută şi schimbarea de mentalitate în întreaga societate în raport cu cerinţele şi responsabilităţile inerente calităţii de membru al Uniunii Europene, având ca axă politica de dezvoltare durabilă, miza pe cercetare, tehnologiile de vârf, cultură şi educaţia interdisciplinară continuă, cultivarea unor raporturi armonioase între om şi natură“.

Pentru a ajunge aici trebuie să ne adunăm într-un ideal comun de viaţă, într-un proiect comun de orizont îndepărtat şi să devenim piesele rezistente ale unei hărţi a viitorului pentru ţara noastră. Este ceea ce dezvoltă Florin Georgescu în volumul său „Pentru ideal comun„.

Acum, pentru un final de articol şi început de discernământ se pune întrebarea ce fel de Românie vrem? Ne poate ajuta în căutările noastre, un text din Mihail Manoilescu (1942): „Păstoritul corespunde pe plan cultural cu analfabetismul, agricultura cu şcoala primară, comerţul şi industria cu gimnaziul şi, respectiv, liceul. Industria dezvoltă calităţile intelectuale, de rezistenţă, de disciplină. Maşina creează o formă superioară de disciplină; datorită ei, timpul începe să fie preţios, măsurat în minute şi secunde“.