Persoanele cu dizabilităţi aflate în centrele rezidenţiale sunt supuse torturii. 65% din cei internaţi mor

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În prezent, peste 35.000 de copii şi adulţi cu dizabilităţi mintale sunt instituţionalizaţi în centrele de recuperare neuromotorie şi în spitalele cu profil psihiatric. Însă, în ciuda faptului că suntem ţară europeană, 65% dintre persoanele cu astfel de probleme ies din instituţiile menţionate prin deces. ONG-urile susţin că bolnavii sunt supuşi abuzurilor şi torturii şi că statul ar trebui să se implice mai mult decât o face în momentul de faţă.

Tocmai pentru a preveni abuzurile şi tortura din aceste locuri, Centrul pentru Resurse Juridice vrea ca organizaţiile societăţii civile să aibă posibilitatea de a efectua controale inopinate în instituţii.


Pentru ca acest lucru să se întâmple este nevoie ca ţara noastră să aplice prevederile Convenţiei ONU privind drepturile privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, ratificată de România.

„În 10 ani am făcut 200 de vizite de monitorizare neanunţate. Felul în care privim aceste persoane nu ar trebui să fie cel din anii 70, când li se dădea numai tratament medicamentos. Persoanele instituţionalizate trebuie privite din punct de vedere a drepturilor lor, ca orice alţi oameni”, a explicat Georgiana Iorgulescu, directorul executiv CRJ.

„Ar trebui să se stabilească cine anume din partea statului este responsabilă de aplicarea convenţiei, cine va face monitorizarea instituţiilor în care se aplică această convenţie ONU, iar ONG-urile ar trebui să aibă posibilitatea să facă monitorizări, pentru că ele nu aparţin statului şi au expertiză. Este important să se înţeleagă că plasamentul unei persoane împotriva propriei voinţe într-o facilitate psihiatrică are efecte dramatice asupra acesteia”, a spus reprezentanta CRJ.

Dezinstituţionalizarea, o prioritate a Ministerului Muncii

Secretarul de stat în Ministerul Muncii, Codrin Scutaru, a explicat că pentru a aplica acea convenţie are nevoie de sprijinul cât mai multor asociaţii neguvernamentale, pentru că lipsesc resursele, cel puţin cele umane. În plus, acesta a precizat că din 2014 organizaţiile şi reprezentanţi din Minister ar putea efectua împreună vizite neanunţate în facilităţile cu profil psihiatric.

„Dezinstituţionalizarea este o prioritate a ministerului. Locul copiilor şi adulţilor cu probleme psihice nu este în centre, ci lângă persoane care să le acorde afecţiunea necesară”, a spus Scutaru.

La rândul său, Steve Allen, reprezentantul unei organizaţii de advocacy din Ungaria, a declarat că ţine de Guvern să promoveze drepturile persoanelor aflate în instituţii. „Monitoritzarea este singurul mecanism aflat la dispoziţia noastră pentru a şi asigura că nu există tortură în instituţii. Doar aşa putem să împiedicăm tortura, iar instituţionalizarea sporeşte abuzul faţă de aceste persoane”, a mai spus Steve Allen.

Acesta a completat că state precum Cehia, Marea Britanie şi Rusia au, de asemenea, un sistem deficitar asistenţă socială. „Situaţia este la fel de rea, sau chiar mai rea în alte ţări. După părerea mea, în Rusia, abuzurile din instituţii sunt sistemice”, a precizat Allen.

Deficienţele din centrele de reabilitare neuropsihică

Un control efectuat de inspectorii sociali în perioada 20 iunie - 5 iulie 2013 în 51 de centre de recuperare şi reabilitare neuropsihică din toată ţara arată că situaţia instituţiilor, aflate în subordinea Ministerului Muncii, este una îngrijorătoare. Persoane cu dizabilităţi subponderale, medicaţie necorespunzătoare şi personalul insuficient sunt doar câteva dintre problemele depistate de inspectori.

„Există instituţii de acest tip în care gradul de ocupare cu personal este de 74%, deci au mai puţin personal decât este necesar. Nu ştim dacă este vorba de personal specializat - educatori, psihologi, etc. Pe de altă parte, există instituţii unde numărul de persoane angajate este undeva la 107%, deci este o supradimensionare a personalului”, a explicat  Georgiana Pascu, manager de proiect la CRJ.

De asemenea, completează specialista, au fost depistate trei astfel de centre care nu au autorizaţie de furnizori de servicii sociale şi nici autorizaţie sanitară de funcţionare.

„Este vorba de un centru din Ilfov şi două din Bucureşi: unul din Balotului şi centrul Gheorghe Şerban, unde au mai fost probleme”, a mai spus reprezentanta CRJ. „Este de neinţeles cum un centru ca cel din Balotului, în care s-au investit un milion de euro nu deţine autorizaţii de funcţionare”, a punctat Georgiana Pascu.

Fără fişe de evaluare şi planuri individuale de tratament

Legat de pacienţii internaţi în cele trei centre menţionate, raportul mai arată că pentru aceştia nu există fişe de evaluare şi monitorizare, precum nici planuri individuale de recuperare.

„Toate cele 51 de centre au fost găsite cu probleme, însă cele mai pregnante sunt în aceste trei centre. Am văzut nişte statistici care ne arată că situaţia este una deosebit de gravă”, a conchis reprezentanta CRJ.

Sistem deficitar de protecţie socială

O mare problemă în România e faptul că sistemul de protecţie socială are numeroase deficienţe, mai ales în ceea ce priveşte categoria persoanelor vulnerabile.

„Copiii pot fi închişi în instituţii, ulterior fiind lăsaţi în grija cui o vrea. Reprezentantul legal al acestor copii este preşedintele Consiliului Judeţean, care este şi ordonator de credite, adică vorbim de un conflict de interese. De altfel, viaţa în astfel de instituţii nu sporeşte calitatea vieţii acestor persoane, tocmai de aceea este nevoie de o mai mare implicare a comunităţii şi de mai mult suport”, a conchis Georgiana Pascu.

Datele pot fi regăsite în raportul naţional privind „Controlul modului de respectare a standardelor specifice de calitate pentru centrele rezidenţiale (centrele de recuperare şi reabilitare neuropsihică) pentru persoanele cu handicap”.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite