Piaţa brazilor: cât ne costă miracolul verde al Crăciunului
0Ca în fiecare an, românii au de unde alege pentru a-şi cumpăra pomul de Crăciun, pentru că pieţele şi hipermarketurile din toată ţara oferă o varietate mare de brazi, de toate mărimile şi pe toate gusturile. Preţurile variază între 30 şi peste 200 de lei.
Cei care îşi doresc miros de cetină în casă de Sărbători pot opta pentru tradiţionalii brazi naturali. În Bucureşti, pieţele sunt pline de brazi de toate toate mărimile care îşi aşteaptă cumpărătorii. În Piaţa Obor, din Capitală, există mai multe puncte în care se vând brazi cu sutele, iar cei mai mulţi sunt importaţi din ţări precum Danemarca, Olanda sau Norvegia. Preţurile variază între 80 şi 230 de lei - pentru brazii care depăşesc doi metri.
În Piaţa Sudului, tot din Bucureşti, majoritatea brazilor sunt aduşi din Danemarca, iar preţurile lor sunt cuprinse între 80 şi 200 de lei, în timp ce în Piaţa Progresul preţurile sunt ceva mai mici. Pentru un brad de 130 de centimetri, bucureştenii trebuie să plătească 30 de lei, iar pentru unul de peste 2 metri, între 160 şi 200 de lei.
O altă variantă pentru cumpărarea bradului sunt hipermarketurile. Aici, preţurile sunt mai mici decât în pieţe, iar un brad care depăşeşte cu puţin un metru costă 59 de lei, în timp ce unul de doi metri costă 89 de lei.
Brazi în rate, la Braşov
Şi în pieţele din Braşov au apărut primii brazi, iar comercianţii lasă din preţ pentru a nu rămâne cu ei pe stoc. Preţurile pentru brazii de import încep de la 150 şi ajung la 500 de lei, în timp ce brazii româneşti se pot cumpăra cu 50-80 de lei. În marile magazine, brazii naturali sunt de import şi costă între 70 şi 3.500 de lei, iar cel mai scump are şase metri şi se vinde şi în rate.
La Constanţa, preţurile brazilor pornesc de la 30 de lei şi ajung la 200 de lei pentru cei mai arătoşi, în timp ce în Râmnicu Vâlcea, brazii importaţi din Grecia costă între 100 şi 500 de lei. În Cluj, preţurile brazilor pornesc de la 25 de lei, dar un brad argintiu ajunge să coste şi 200 de lei.
Globuri made in Pucioasa, vândute în Norvegia
Într-un mic atelier din localitatea Pucioasa (judeţul Dâmboviţa), şase angajaţi lucrează de dimineaţa până seara pentru a face faţă comenzilor din ţară şi străinătate. Se lucrează cu sticlă, care este pictată în cele mai vii culori, iar rezultatul sunt adevărate opere de artă care, atârnate în brazi, vor aduce bucurie.
„Lumea vrea să ofere cadouri deosebite, iar globurile pictate manual dau bine în brad. Pe o parte putem face un model de iarnă, iar pe partea celalată, vom personaliza globuleţul cu numele persoanei sau firmei“, explică Maria, una dintre angajate. Globurile pictate sunt cerute atât de oamenii de rând, cât şi de firme sau bănci. Şi străinii stau la coadă să ne cumpere marfa. Norvegia sau Elveţia sunt doar două dintre ţările în care ajung globurile de la Pucioasa.
„Nu este dificil să faci globuleţe. Trebuie doar să îţi placă. Nu am făcut nicio şcoală, nu am făcut niciun curs specializat. Totul vine de la sine, din plăcerea de a picta şi este un talent pe care mi l-am prelucrat cu timpul. Încercăm an de an să diversificăm aria de modele, dar clientul primează. Facem şi desene cu personaje din animaţii“, spune o altă angajată din micuţul atelier.
Preţurile pentru globurile de Crăciun pornesc de la 5 lei şi ajung până la 30 de lei, în funcţie de dimensiune şi de complexitate. De asemenea, o sticlă de şampanie pictată cu dedicaţie sau cu versuri specifice de Crăciun, ajunge şi la 40 de lei. (Ionuţ Dima)
Brazi din paste făinoase
Au până la 60 de centimetri înălţime, iar în loc de crenguţe au macaroane. Sunt brazii speciali de Crăciun făcuţi de câteva tinere din localitatea Crasna (judeţul Sălaj), numai şi numai din paste făinoase. Annamaria Bogya, una dintre artiste, în fapt o economistă în vârstă de 25 de ani, spune că la cei 15 brăduţi au lucrat, timp de o lună, 30 de persoane, care cu multă migală şi răbdare au lipit cu adeziv alimentar şi cu ajutorul unui ciocan de lipit, macaroană cu macaroană, până ce aranjamentul a prins contur.
Brăduţii au fost expuşi în cadrul unui târg caritabil de Crăciun şi vânduţi cu preţuri între 40 şi 100 de lei. Cu banii strânşi, tinerele au cumpărat deja produse pentru a face pachete de sărbători pentru 140 de familii nevoiaşe din comună. (Alina Pop)
Bradul care arde
Un brad mare cât o carte, făcut din parafină, este o alternativă la bradul din pădure. Ideea unui astfel de cadou le aparţine unor clujence ce-şi zic „Lumânăresele“. Brăduţul lor se vinde mai ceva ca pâinea caldă, deşi costă 90 de lei. „Brăduţul verde, pictat, e cel mai vândut produs şi anul ăsta, nu numai în 2012. Am vrut să facem lumânări pentru tot timpul anului. Atunci ne-a venit ideea să facem brăduţi, oameni de zăpadă şi Moşi.
Dacă anul trecut am lansat pe piaţă bradul verde, cu cadouri pictate, anul acesta am creat un brăduţ nins, alb la culoare, care se potriveşte la orice“, explică Ruxandra Sâna, una dintre artiste.
Brăduţii se vând nu numai în Cluj, la mall-uri şi online, ci şi la Mediaş, Buzău şi în Capitală. Brăduţii sunt făcuţi din parafină adusă din Austria ori Germania. La bradul verde se lucrează şi trei zile. (Florina Pop)
Spiritul pomului de Crăciun
Simbol al Sărbătorilor de Crăciun, bradul întregeşte spiritul festiv cu care celebrăm încheierea unui an. Semnificaţia pomului de Crăciun este tălmăcită de părintele Eugen Tănăsescu, bloggerul „Adevărul“. „Fiind permanent verde, bradul a fost ales ca simbol al veşniciei şi al trăiniciei. În forma sa triunghiulară, unii au înţeles un simbol al Sfintei Treimi. Când împodobim un brad, trebuie să ne gândim la virtuţile ce ne-au fost date în viaţă şi la darurile primite de la Dumnezeu“, spune părintele Tănăsescu.
Accesoriile unui brad au rostul lor. „La fiecare globuleţ din brad trebuie să adăugăm şi o faptă bună în pomul vieţii noastre. Luminiţele din brad reprezintă lumina lui Hristos, care trebuie să ne călăuzească drumul.
Darurile de sub brad amintesc că trebuie să ne facem unii altora daruri duhovniceşti, tot aşa cum şi Dumnezeu ne-a împodobit, ca pe un brad, cu diverse daruri ale Sale. Contează mai puţin ce fel de brad alegem, dar trebuie să fim atenţi: cine vrea brad natural să sădească câte unul în fiecare an, iar cine vrea brad artificial să aibă grijă să nu-şi artificializeze şi viaţa“, sfătuieşte preotul.
Cât despre cea mai frumoasă colindă, părintele Tănăsescu înclină spre una tradiţională, românească: „Steaua sus răsare“. (SÎNZIANA IONESCU, ALINA POP, FLORINA POP, IONUŢ DIMA)
CITIŢI ŞI:
FOTO Bradul care arde, un cadou de la „zânele“ ce aduc Crăciunul la Cluj
Se încarcă comentariile...
