Pojghiţa principiilor

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Femeie musulmană în burkini la o piscină din Franţa FOTO © Flickr/ Frans Persoon via Sputnik
Femeie musulmană în burkini la o piscină din Franţa FOTO © Flickr/ Frans Persoon via Sputnik

De ce e civilizaţia Occidentală un model? Simplu. Pentru setul de principii corecte, chiar dacă perfectibile, pe care le clamează. De exemplu, pentru că Tăricenii trebuie să stea la coadă ca toţi ceilalţi cetăţeni când vine vorba de probleme personale. Sau pentru că musulmanii, catolicii, evreii sau ortodocşii sunt liberi să-şi urmeze credinţa şi obiceiurile. Atât timp cât nu contravin legilor laice ale statului unde fac ce fac.

În fond, e o regulă de bunăcuviinţă pe care părinţii ţi-o predau încă din timpul aşa-numitei perioade „cei şapte ani de acasă“. Eşti liber să faci ce vrei, atât timp cât ceea ce faci nu-l deranjează pe vecinul tău. Extrapolând, libertatea individuală se termină acolo unde începe să afecteze libertatea celorlalţi. Sau legile locului.

Pe scurt, cu riscul să enervez, soţii Bodnariu n-au ce căuta în Norvegia, dacă nu sunt dispuşi să respecte legile stricte ale nordicilor privind bătăile aplicate copiilor, dar burkini la plajă sunt legali! Aşa-s legile.

Atunci când principiile nu sunt decât fraze pe care le invocăm când ne cade bine, nu suntem decât nişte ciraci de-ai lui Ponta.

Faptul că o ţară cu o istorie atât de bogată ca Franţa a ajuns, astăzi, să se isterizeze împotriva acestui costum de baie, care acoperă trupul femeii, e o dovadă că pojghiţa principiilor Occidentale e tare subţire. Asta să fie calea civilizată de a contracara un obicei pe care, în sinea noastră, îl etichetăm ca anacronic? Ridicolă reacţie! Ce urmează? Poate dăm o lege ca femeile să nu mai calce pe plajă decât acoperite cu maxim 8 cm pătraţi de material? De ce nu o lege şi împotriva babelor care-şi flutură sânii de tip frânghie, la plajă? Personal, le găsesc mai „nocive“ decât pe cele care îşi ascund formele în burkini. Măcar, în cazul al doilea, rămâne doza de mister.

Forţa principiilor, a adevărului, vine din consecvenţă şi din măsura în care credem în ele şi le aplicăm. Atunci când principiile nu sunt decât fraze pe care le invocăm când ne cade bine, nu suntem decât nişte ciraci de-ai lui Ponta, chiar fără să vrem sau să o recunoaştem.

Iar Occidentul s-a încovoiat teribil de repede sub presiunea acestei crize teroriste care a succedat-o pe cea economică. Şi pare dispus să renunţe la propriile principii doar că să ofere satisfacţie tocmai acelora dintre ei care, de fapt, n-au crezut nicio clipă în aceste reguli, dar le-a respectat de frică. Incapacitatea instituţiilor de a aplica legea, explicabilă poate prin amploarea unor fenomene, nu poate fi rezolvată, civilizat, prin întoarcerea în timp şi renunţarea la principii. Iar teroriştii care îl invocă pe Allah când provoacă haos şi ucid nevinovaţi s-au dovedit a fi, în marea lor majoritate, nişte inadaptaţi aparţinând tocmai acestor societăţi dezvoltate, a căror lipsă de perspective i-a împins către acest pseudostatut de martir religios.

Şi arăboaicele nu trebuie dezbrăcate forţat, pe marginea plajei. Trebuie să li se ofere toate drepturile şi şansele oricărei alte femei occidentale, astfel încât, la un moment dat, să-şi confrunte chiar ele, direct, tradiţiile, şi să fie în măsură să decidă cum vor, de exemplu, să apară pe plajă: în bikini sau burkini. Pentru că tocmai asta-i esenţa libertăţii individuale.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite