Societate

articolul anterior articolul urmator

Polonia DA, România BA!

12
4 May 2015 18:57:58
Graţian Mihăilescu
La 25 de ani de la căderea comunismului, Polonia a devenit liderul Europei de Est. În fotografie, premierul polonez Donald Tusk prezintă la Varşovia logo-ul preşedinţiei poloneze a UE
La 25 de ani de la căderea comunismului, Polonia a devenit liderul Europei de Est. În fotografie, premierul polonez Donald Tusk prezintă la Varşovia logo-ul preşedinţiei poloneze a UE

Multă lume spune că termenii de comparaţie sunt depăşiţi şi că nu vom putea niciodată să performăm ca Polonia, deoarece avem o istorie diferită, o cultură diferită, instituţii şi obiceiuri diferite. Dar dacă vrei să performezi trebuie să te compari cu cei mai buni şi să încerci să faci/ajungi ca ei.

Debate Europe a lansat o discuţie despre cât de pregătită este Polonia să intre în zona euro, ceea ce mi-a activat o dilemă mai veche: de ce în Polonia se poate şi în România nu se poate?

Da, Polonia a avut prima universitate acum 400 de ani iar când România avea prima universitate în Polonia erau deja 20 de universităţi, da noi nu am avut Solidarnosc şi nu avem o societate civilă aşa de activă ca şi acolo, da, Polonia a fost sprijinită constant de SUA şi Germania, iar sistemul a fost mai blând la ei înainte de 89, permiţându-le mici reforme, însă dacă ne dorim să performăm ca naţiune trebuie sa ne comparăm tot timpul cu liderii, cel puţin cu liderii zonali.

În interviul publicat săptămâna trecută pe blogul personal şi în Adevarul, Olivier, un francez ce locuieşte în Kiev spunea că Ucraina are nevoie de o „terapie şoc”, la fel ca Polonia, la începutul anilor 90. Despre Polonia am scris de nenumărate ori fie ca era vorba despre absorbţia de fonduri europene sau descentralizare „Mitul polonez e adevărat: o spune Comisia Europeană” , „Succesul Poloniei în absorbţia de fonduri europeene-modelul care nu a putut fi urmat de România” fie că era vorba despre buna guvernare si activismul societăţii civile „Doua ţări est-europene cu trasee diferite”

Potrivit Băncii Mondiale, Polonia nu a cunoscut o creştere economică negativă din 1992, având o rată de creştere anuală medie de 5,1% în anii 90 şi de 3,8% între 2000 şi 2010. În aceşti douăzeci ani, PIB-ul Poloniei a crescut de patru ori aproape. Iar între 2009-2011 a fost singurul stat membru UE ce nu a simţit criza, având creştere economică constantă pe durata crizei.

Prin comparaţie, rata medie de creştere economică în Ungaria şi Republica Cehă în timpul anilor 1990 a fost mult mai mică, 1,7% şi respectiv 2,1%. România nici nu poate fi comparată cu celelalte state din fostul bloc sovietic, ţara „fiind ocupată” în acea perioadă cu luptele dintre unguri şi români, dintre mineri şi „golani”. De ce a performat Polonia atât de bine în comparaţie cu multe alte economii foste socialiste? Care este secretul Poloniei?

Profesorul Grzegorz W. Kolodko, fostul viceprim-ministru şi ministru al Finanţelor în timpul tranziţiei Poloniei la o economie de piaţă a spus pentru Debate Europe ca fără perioadele de „terapie de şoc” de la începutul anilor 1990 şi greşelile de la sfârşitul anilor 1990, Polonia ar fi fost mult mai departe acum. Conaţionalul său, europarlamentarul Jacek Saryusz-Wolski, crede că tocmai din cauza terapiei de şoc din anii 90, a schimbărilor drastice, costisitoare şi dureroase, pentru care au suferit mulţi oameni atunci, Polonia este astăzi în fruntea ţărilor din estul Europei. În comparaţie cu ţări ca Cehia, Slovenia, Slovacia sau Estonia, Polonia rămâne lider în această tranziţie post-socialistă. România nici nu poate intra în termeni de comparaţie, deoarece a devenit membră UE mai târziu cu 3 ani, noi fiind tot timpul analizaţi la pachet cu Bulgaria.

Profesorul Kolodko spune ca Polonia a ajuns unde este acum din două motive: ca urmare a reformelor din sistemul socialist târziu, care a pregătit mai bine saltul într-o economie cu drepturi depline de piaţă iar al doilea motiv se datorează reformelor structurale şi consolidării instituţiilor în perioada de după 90. Dânsul spune că tranziţia nu este neapărat despre privatizarea şi liberalizarea (care este extrem de importantă), ci despre construirea instituţiilor sănătoase, compatibile cu fluxurile de antreprenoriat privat şi a mediului de afaceri, care  asigurară în acelaşi timp şi  coeziunea socială. El consideră ca această combinaţie a “puterii mâinii invizibile a pieţei” (posibilă datorită instituţiilor sănătoase) şi puterea unui guvern raţional, rezonabil şi responsabil constituie succesul economic şi de guvernanţă polonez.

Deci, povestea a 25 de ani de istorie poloneză postsocialistă variază considerabil de la o perioadă la alta, însă în final totul s-a dovedit a fi bine din punct de vedere economic, administrativ, al guvernanţei multi nivel şi absorbţiei de fonduri europene.

La noi, după cum spunea un blogger zilele trecute, şcoala de gândire a omului ce lucrează la stat e şcoala de gândire a funcţionarului comunist, inflexibil şi abuziv în serviciu, lipsit de transparenţă şi de respect faţă ideea de a aplica spiritul legii, nu neapărat litera. La noi timp de 25 de ani  s-au realizat prea puţine reforme instituţionale, toţi banii pompaţi prin diverse programe au fost cheltuiţi de cine trebuia, fără nici un  impact asupra capacităţii administrative.

Deci România, tu ce faci, pe unde eşti şi încotro te îndrepţi?

Articol apărut pe gratieluimihailescu.ro

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

12 Comentarii

Stefanescu Marian
4.05.2015, 19:56:16

Este o cauză chestia cu terapia de șoc.La noi liberalii au vrut să o implementeze la începutul anilor 90(Patriciu,Dumnezeu să-l ierte) dar Iliescu a impus ”reforma graduală” de tip perestroikist pentru ca avuția națională să poată fi acaparată de nomenclatura comunist-securistă;iar poporul a hotărât,democratic,să-l urmăm pr Iliescu.Iar urmarea este ceea ce se vede:o economie distrusă și un stat mafiotizat. O altă cauză a fost existența unui sâmbure de proprietate privată(în Polonia pământul agricol era în proprietate particulară). O altă cauză a fost existența unor elite responsabile,mă refer la elitele politice,guvernamentale și chiar cele culturale. În fine,Poloniei i-au fost șterse datorii de aprox.25 miliarde de USD la începutul anilor 90.De fapt,Occidentul se simțea vinovat pentru că-i trădase pe polonezi(și pe cehi) la sfârșitul războiului și-i dăduse pe mâna lui Stalin.De aceea i-au ajutat și au mai închis ochii.Ceea ce nu au făcut cu România,pe care au tâlhărit-o și au umilit-o.

+6 (6 voturi)
Sorin Barbul
4.05.2015, 20:22:51

Mai puneți la socoteală și rolul considerabil al bisericii catolice!

+3 (7 voturi)
gigione
4.05.2015, 20:55:25

Am vizitat de curînd o mică parte din Polonia. Altă rasă băi băieţi! Tineret frumos, elegant, îmbrăcat cu bun gust, nu vezi blugi rupţi "de firmă" sau de ăia cu scutecu plin...toţi sînt albi la ten, vorbesc lejer engleza, nu vezi magraoni pe stradă..ehe..alt "material" frăţică!

+8 (10 voturi)
Remus Octavian Mocanu
4.05.2015, 21:33:06

Trecem prea usor cu vedere natura performantelor pe care sunt judecate tarile est-europene in general, si inclusiv in acest text: "campionii" par a fi acele state care reusesc sa primeasca bani de pomana, folosindu-i cum trebuie. Asta arata halul in care se afla administratiile in est. A te compara cu cei mai peformanti e util apoi doar in masura in care esti capabil sa vezi si diferentele, ptr. a nu-ti baza asteptarile pe iluzii… Polonia a fost favorizata de istorie, prin faptul ca a fost traditional entitatea politica cu cea mai puternica societate civila din TOATA Europa, dar cu unul dintre cele mai slabe state. Era deci normal ca acolo lucrurile sa demareze mai usor pe fondul slabirii statului. Vecinatatea cu Germania, faptul ca jumatate de Polonia de azi este o bucata din Germania de ieri, a facilitat scurgerea unor importante fonduri de investitii dinspre Vest spre Est, asa cum in alte parti in Europa orientala nu era posibil. In plus tara s-a modernizat sub comunisti luând împrumuturi, împrumuturi care au fost sterse de capitalisti dupa caderea cortinei, in constrast cu altii ca românii care si-au periclitat economia si calitatea capitalului uman platind capitalistilor înapoi datorii la pret de camata. Asta explica de ce Polonia era la nivelul anilor 2011 singurul stat post-comunist care reusise "performanta" de a depasi PIB/loc din epoca comunista. "Avantajul" asta relativ (PIB/loc nu e tot aia cu standard de viata) a venit insa si cu dezavantaje importante, in masura in care Polonia este azi un stat aflat bine sub controlul si cenzura bisericii catolice: observatorii vorbesc despre niste legi demne de Inchizitia medievala cand se refera la pedepse ptr. cei care îndraznesc sa afiseze un steag rosu, sau sa cânte Internationala. Libertatea de expresie a ramas in est deci aceeasi care a fost dintotdeauna, inainte, sub si dupa comunisti. A lua model o tara unde indicele de satisfactie cu standardul de viata e printre tarile OECD doar inaintea celui din Rusia, Estonia, Grecia si Turcia, si in care parametrii legati de munca (somaj, stabilitate loc de munca si venituri) sunt mai slabi decât intr-o tara înapoiata precum Rusia (!!!!!!!!!), cred ca nu e o buna idee, asta fireste in masura in care nu vrem sa ramânem cu ochii lipiti doar de evolutia unor concepte economice abstracte neglijând ceea ce de fapt conteaza, anume perceptia oamenilor si parametrii care le definesc viata. Ma uit apoi la credintele lui Gratian Mihailescu si ma intreb in ce masura omul are contact cu realitatea: intr-o tara in care coruptia e explodat efectiv dupa 1989, poti sa mai pui in carca mentalitatilor comuniste fenomenul? In opinia mea cu greu, adica doar daca esti bine orbit de cliseism ideologic. Clasa parazitara si hoatza cultivata cu asiduitate de FSN-PSDR-PSD e adevarat ca provine sau e înrudita in mentalitati si interese cu vechea clasa privilegiata a comunistilor (nomenclatura, in sensul cel mai larg), dar pe oamenii astia nu indentitatea ideologica îi face corupti, iar coruptia lor din vremea comunista are cam tot atat de-a face cu ideologia leninista ca si coruptia lor din vremea actuala are de-a face cu ideologia liberala. O clasa de pragmatici profitori, cum sunt acesti indivii n-are atasament ideologic prin definitie.

+3 (5 voturi)
6548155445666
4.05.2015, 21:55:20

pentru ca in 2010 polonezii faceau ceea ce facem noi abia in 2015 ma refer la lupta contra micii coruptii, medici la puscarie si altele de genul asta.

0 (6 voturi)

Vezi toate comentariile (12)

Modifică Setările