Povestea poliţistului suedez care a descoperit într-un muzeu că bunicul său fusese un hoţ român

Michael Cojocaru la Muzeul Kitschului din Bucureşti, foto BIRN

Michael Cojocaru, un tânăr poliţist suedez născut într-o familie de români, a descoperit în timpul unei vizite la Muzeul Kitschului din Bucureşti că bunicul său fusese hoţ de buzunare în perioada comunistă.

„L-am văzut pe camerele de supraveghere din recepţie şi am decis să verific ce face”, i-a spus Adrian Nastasa, proprietarul Muzeului Kitschului, reporterului Marcel Gascón Barberá de la Balkan Insight. Era îngrijorat pentru că bărbatul stătea de mai bine de-o oră într-o parte a muzeului, în condiţiile în care timpul mediu de vizită este de 30-40 de minute.

Bărbatul avea, însă, un motiv bun să stea absolut uimit în secţiunea de kitsch-uri comuniste a muzeului. Michael Cojocaru, un cetăţean suedez de 23 de ani născut într-o familie de români fugiţi din ţară în timpul regimului lui Nicolae Ceauşescu, tocmai descoperise că bunicul său fusese un prolific hoţ de buzunare în perioada comunistă.

Michael a crescut departe de ţara părinţilor săi, dar vorbeşte fluent română şi pe 24 septembrie era la Bucureşti pentru a participa de ceremonia de absolvire a surorii sale, care venise în România în urmă cu şase ani pentru a studia medicina dentară. Michael Cojocaru tocmai devenise poliţist în Suedia, după trei ani de studii, o posibilă explicaţie pentru vizita sa în partea muzeului care reproduce un birou de poliţie din perioada comunistă.

Cojocaru a început să răsfoiască o carte cu liste şi fotografi ale hoţilor care activau în diferite locuri din ţară, publicată în 1968 de Ministerul de Interne şi, fără nicio aşteptare, a căutat numele bunicului său.

„Nu ştiam multe lucruri despre bunicul din partea mamei. Singurul lucru pe care îl ştiam cu adevărat era numele său: Constantin Simion şi faptul că numele de familie al mamei sale era Gavrilă”, a povestit Cojocaru.

Tânărul poliţist a fost uşor surprins când i-a găsit numele, dar iniţial a crezut că este o simplă coincidenţă. Când a citit, însă, că Simion Constantin mai era cunoscut şi ca Gavrilă n-a mai rămas loc de îndoială. 

„S-a născut în 1926 în Bucureşti şi seamănă foarte mult cu mine: ochii, pomeţii”, a povestit Cojocaru, prezentând fotografia unui bărbat înregistrat drept „hoţ de buzunare condamnat de şapte ori”. După ce a verificat informaţiile cu mai multe rude, Cojocaru a fost convins că făcuse, din greşeală, o descoperire neaşteptată.

„Acum ştiu că bunicul meu a fost de parte greşită a legii. Sunt fericit să ştiu cine a fost”, a spus Michael. Sora sa, care a venit şi ea la muzeu pentru a vedea imaginea cu proprii ochii, a spus şi ea că este bucuroasă de această descoperire.