Prelungire iminentă a Stării de Alertă. La ce alte restricţii ne putem aştepta

Încă 30 de zile de stare de alertă. Asta ne aşteaptă dacă numărul de cazuri de noi infectări cu virusul SAR-CoV-2 nu va scădea semnificativ săptămâna aceasta.

Starea de alertă va fi, cel mai probabil, prelungită cu alte 30 de zile pe întreg teritoriul ţării, dacă nu apar reduceri semnificative ale numărului de cazuri de infectare cu noul coronavirus. Ar fi pentru a treia oară când este prelungită starea de alertă. Decizia ar urma să fie luată zilele următoare, în condiţiile în care la finalul acestei săptămâni expiră starea de alertă. „Orice decizie va ţine cont de contextul epidemiologic. Pe baza datelor pe care le avem până astăzi, cel mai probabil vom prelungi starea de alertă”, a anunţat ieri premierul Ludovic Orban.

Prim-ministrul a precizat că va fi luată şi o decizie legată de întreruperea programului la terase după ora 23.00, dacă situaţia va continua sau se va schimba. „Vom lua o decizie legată şi de acest subiect. Mai sunt solicitări de a permite desfăşurarea anumitor activităţi, le vom analiza pe toate, sigur vom ţine cont de punctul de vedere al specialiştilor din Grupul de Suport Tehnico-Ştiinţific din comisia anti-COVID, de INSP şi, în funcţie de evaluările pe care le vom avea, vom lua şi deciziile politice”, a afirmat premierul.

El a adăugat că autorităţile nu analizează impunerea niciunei noi restricţii. România a intrat în stare de alertă în data de 15 mai, după ce în precedentele două luni fusese în vigoare starea de urgenţă. Pe 16 iunie, starea de alertă a fost prelungită pentru prima dată cu 30 de zile, iar pe 16 iulie, Guvernul a decis, din nou, prelungirea stării de alertă pe tot teritoriul României.

Rată de infectare de peste 10%

Bilanţul total al persoanelor confirmate în România cu noul coronavirus a ajuns, ieri, la 62.547 de cazuri, după ce în ultimele 24 de ore au fost confirmate alte 779 de noi îmbolnăviri din 6.607 de teste efectuate. În acelaşi timp, sunt înregistrate 2.729 de decese, din care 29 în ultimele 24 de ore. Numărul pacienţilor internaţi la Terapie intensivă a ajuns la 476. La nivel naţional, au fost prelucrate 1.385.334 de teste. Dintre acestea, 6.607 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 4.738 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical, iar 1.869 la cerere. 

Pe teritoriul României, 7.229 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 5.373 de persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 20.898 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 156 de persoane.

Direct în carantină

Tot ieri, Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a actualizat lista ţărilor cu risc epidemiologic ridicat, iar persoanele care vor veni din Spania în România vor intra în carantină la domiciliu pentru 14 zile. Peste 40 de state intră în categoria zonelor cu risc epidemiologic ridicat. Spania a fost inclusă şi ea pe lista galbenă de către INSP. Astfel, zborurile comerciale dintre cele două ţări vor fi suspendate, iar toţi cei ce călătoresc din Spania spre România vor intra în carantină la domiciliu pentru 14 zile.

Şi persoanele care vin din Republica Moldova, Statele Unite, Israel sau Luxemburg vor intra în carantină pentru două săptămâni.

Statele considerate cu risc epidemiologic ridicat sunt următoarele: Africa de Sud, Argentina, Armenia, Aruba, Bahamas, Bahrain, Bolivia, Bosnia şi Herţegovina, Brazilia, Capul Verde, Chile, Columbia, Costa Rica, El Salvador, Guineea Ecuatorială, Honduras, Insulele Feroe, Insulele Turks şi Caicos, Insulele Virgine ale Statelor Unite, Irak, Israel, Kazahstan, Kârgâzstan, Kosovo, Kuweit, Luxemburg, Macedonia de Nord, Maldive, Moldova, Muntenegru, Oman, Palestina, Panama, Peru, Puerto Rico, Qatar, Republica Dominicană, Sint Maarten, Spania, Statele Unite ale Americii şi Surinam. Măsurile pentru cei care vin din ţările din zona galbenă, cu risc epidemiologic ridicat, au intrat în vigoare astăzi. „Măsura de carantină se aplică pentru toate persoanele care sosesc dintr-o călătorie internaţională din ţările/zonele cu risc epidemiologic ridicat şi au drept de intrare pe teritoriul naţional, respectiv: cetăţeni români, cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European ori ai Confederaţiei Elveţiene”, potrivit INSP.

Carantina se instituie la domiciliul persoanei, la o locaţie declarată de aceasta sau, după caz, într-un spaţiu special desemnat de autorităţi. Carantina se recomandă tuturor persoanelor care locuiesc la aceeaşi adresă.

Persoanele vindecate de COVID-19 vor putea dona mai uşor plasmă

Între timp, Ministerul Sănătăţii a stabilit noi condiţii pentru donarea de plasmă de la persoanele vindecate de COVID-19. Astfel, donatorii trebuie să dovedească faptul că au fost infectaţi cu noul coronavirus şi că nu mai prezintă risc de transmitere a bolii, fiind eliminată cerinţa ca ei să fi fost internaţi. 

Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii, a aprobat Ordinul privind modificarea Anexei la Ordinul nr. 654/2020 privind aprobarea Metodologiei pentru colectarea, testarea, procesarea, stocarea şi distribuţia plasmei de la donator vindecat de COVID-19 şi utilizarea monitorizată pentru pacienţii critici cu COVID-19 din secţiile ATI, a anunţat Ministerul Sănătăţii.

Cerinţele minime pentru admiterea ca donator vindecat de COVID-19 vor fi:

1. semnarea consimţământului informat pentru intrarea în procedura de selecţie în vederea donării de plasmă prin plasmafereză şi/sau sânge total şi pentru transmiterea codificată a datelor privind donarea în baza de date naţională şi europeană; 

2. prezentarea documentelor care să ateste istoricul de infecţie cu SARS-CoV-2, respectiv încetarea riscului de transmitere a bolii; 

3. încadrarea în toate criteriile standard pentru donarea de sânge total sau plasmă, conform legislaţiei naţionale; 

4. intervalul între două donări de plasmă succesive este de cel puţin 14 zile.

Plasma se va administra doar pacienţilor critici infectaţi, cu vârsta de cel puţin 18 ani, care sunt de acord cu administrarea de plasmă convalescentă COVID-19 prin semnarea consimţământului informat şi care îndeplinesc o serie de criterii specifice. Până în present, au fost înregistraţi peste 490 de donatori, iar centrele de transfuzie sanguină au distribuit către spitale un număr de 463 unităţi de plasmă de la donatori vindecaţi de COVID-19.

Vaccinul anti-COVID ar putea fi disponibil până la finalul anului

Există şanse ca primul vaccin împotriva virusului SARS-CoV-2 să fie disponibil până la finalul acestui an, a anunţat ieri Stella Kyriakides, comisarul european pentru Sănătate. România a solicitat zece milioane de doze ale noului vaccin.

„Chiar dacă este riscant în acest moment să facem predicţii, avem nişte indicii bune că un vaccin candidat ar putea fi disponibil până la sfârşitul acestui an sau începutul anului viitor”, a declarat Kyriakides.

Un vaccin nu ar rezolva toate problemele dintr-odată, dar ar permite revenirea treptată la normalitate odată cu vaccinarea unei „mase critice de cetăţeni, în special a celor din grupurile de risc”, a spus oficialul european. România s-a înscris pe lista ţărilor care vor primi vaccin anti-COVID-19, atunci când acesta va fi pus pe piaţă. Precomanda ţării noastre este de 10 milioane de doze, cantitate care ne va fi asigurată printr-un mecanism pus la punct de Comisia Europeană. „Am făcut o solicitare de 10 milioane. Am vrut să asigurăm măcar pentru 50% din populaţie. Să vedem cât vom primi de la nivelul Uniunii Europene din această cantitate cerută”, a afirmat recent Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii.

Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS, susţine că nu vom primi toate dozele odată. Acestea ar urma să vină în tranşe, deoarece necesită condiţii speciale de transport. Totodată, Rafila precizează că prioritate la vaccinare vor avea copiii şi persoanele în vârstă, personalul medical, dar şi cei care au şi alte boli asociate.