Prelungirea Stării de Alertă, inevitabilă în condiţiile exploziei de cazuri noi de infectări cu SARS-CoV-2

1.454 de noi infecţii din 22.649 de teste efectuate, şi 53 de decese în ultimele 24 de ore, erau înregistrate joi în România. Însă doar 49 dintre decesele înregistrate erau ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, 4 pacienţi care au murit neavând alte boli cunoscute.

Este oficial. Starea de alertă va fi prelungită după ce şi joi au fost înregistrate extrem de multe cazuri noi de infectări cu noul coronavirus. Acesta este anunţul făcut de ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru. „Suntem într-un moment cu un număr crescut de cazuri de la o zi la alta. Suntem în apropierea unei perioade în care va trebui să prelungim o stare de alertă. Suntem într-un moment în care pregătim începerea unui nou an şcolar şi pregătim o serie de evenimente electorale sau nu ce va, eu ştiu, accentua această manifestare pandemică la sfârşitul acestui an”, a spus Tătaru.

În ceea ce priveşte modul în care va începe noul an şcolar, el a afirmat că trebuie observată evoluţia din a doua jumătate a lunii august. „A doua jumătate a lunii august este cea care ne va da efectiv şi evoluţia... Trebuie să vedem evoluţia de atunci. Noi avem scenarii care pot fi aplicate în funcţie de evoluţia de atunci. Nu putem şti care este evoluţia de atunci. O previzionăm în contextul în care dacă toată lumea ar respecta regulile, ar trebui să avem o săptămână în care să stabilizăm. Prezenţa măştilor şi a dezinfectantului, chiar dacă ar fi acea distanţare de un metru, credeţi că copiii vor păstra acea distanţare de un metru? Noi trebuie să adaptăm suplimentând cu obligativitatea măştii şi a dezinfectantului, precum şi observarea inclusiv în pauzele dintre ore, precum şi în curtea şcolilor, acolo unde este aglomeraţie”, a susţinut Tătaru.

Bilanţ negru

Numărul cazurilor de coronavirus confirmate în România a urcat joi la 66.631, după raportarea a 1.454 de noi infecţii din 22.649 de teste efectuate. În acelaşi timp sunt înregistrate 2.860 de decese, din care 53 în ultimele 24 de ore. 49 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, iar 4 pacienţi care au decedat nu au prezentat comorbidităţi, atrag atenţia specialiştii. Numărul pacienţilor internaţi la Terapie Intensivă a ajuns la 478.

Pe teritoriul României, 7.935 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 5.421 de persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 20.775 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 101 persoane.

FOTO Shutterstock

Capitala şi alte zece judeţe, incluse pe lista zonelor de risc de către Germania

Municipiul Bucureşti şi alte zece judeţe - Bacău, Brăila, Braşov, Dâmboviţa, Galaţi, Gorj, Ilfov, Prahova, Vaslui, Vrancea - au fost incluse, miercuri seară, de autorităţile germane, pe lista zonelor de risc privind răspândirea coronavirusului. Persoanele care ajung în Germania din aceste zone trebuie să prezinte un test negativ COVID-19, făcut cu cel mult 48 de ore înainte de sosire, ori să se testeze în cel mult 72 de ore de la sosirea în ţara respectivă. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunţat că, miercuri seară, autorităţile Republicii Federale Germania au actualizat lista „zonelor de risc“ din România stabilită în contextul pandemiei de COVID-19. „Ca urmare a acestei actualizări, municipiul Bucureşti, alături de alte 10 judeţe din România, respectiv Bacău, Brăila, Braşov, Dâmboviţa, Galaţi, Gorj, Ilfov, Prahova, Vaslui, Vrancea, au fost adăugate pe lista zonelor de risc. Această măsură a intrat în vigoare de la data publicării deciziei, respectiv din 12 august 2020”, a precizat MAE. 

Ministerul Afacerilor Externe aminteşte că şapte judeţe (Argeş, Bihor, Buzău, Neamţ, Ialomiţa, Mehedinţi şi Timiş) sunt deja declarate zone de risc din 7 august. Astfel, în total, la acest moment, 17 judeţe alături de municipiul Bucureşti se află pe lista zonelor de risc. „Conform informaţiilor comunicate public de autorităţile germane, toate persoanele, indiferent de cetăţenie, care intră în Republica Federală Germania după ce s-au aflat într-una dintre zonele de risc trebuie să prezinte un test negativ COVID-19, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea sosirii (tradus în germană sau engleză) sau, alternativ, să se supună testării, în mod gratuit, într-o perioadă de cel mult 72 de ore de la sosirea pe teritoriul german”, a menţionat sursa citată.

Testarea se poate face direct pe aeroport sau, în cel mult 72 de ore de la intrarea în Germania, la medicul de familie ori la autorităţile locale de sănătate. În acest sens, călătorii trebuie să contacteze telefonul de urgenţă medical 116 117. În cazul neîndeplinirii obligaţiei de testare, autorităţile germane pot aplica sancţiuni în valoare de până la 25.000 de euro. Testarea este obligatorie pentru persoanele care vin din „zone de risc” şi recomandată tuturor celorlalţi călători care intră pe teritoriul german.

Dacă testul este efectuat la momentul sosirii în Republica Federală Germania, călătorii au obligaţia de a se autoizola până la primirea unui rezultat negativ al testării. Măsura autoizolării la domiciliu nu se aplică celor care prezintă un test negativ COVID-19, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea sosirii pe teritoriul Republicii Federale Germania. De asemenea, persoanele care intră în Republica Federală Germania venind dintr-o zonă de risc (inclusiv cele mai sus-menţionate) sunt obligate să completeze un formular de localizare. Simpla tranzitare a teritoriului german nu este condiţionată de obligaţiile menţionate. 

Grecia extinde interdicţia de călătorie pentru România

Şi autorităţile elene au extins interdicţia de călătorie şi restricţiile pentru mai multe ţări. Măsura îşi propune să protejeze călătorii şi rezidenţii din Grecia de o creştere a noilor cazuri de coronavirus.

Toţi pasagerii care călătoresc în Grecia din Bulgaria, Malta, România şi Emiratele Arabe Unite vor continua să fie obligaţi până la 31 august să furnizeze un rezultat negativ al testului COVID-19 la sosirea în Grecia; testul nu poate fi mai vechi de 72 de ore înainte de sosirea lor în Grecia.

Un rezultat negativ al testului va fi necesar şi pentru pasagerii din Albania, Belgia, Republica Cehă, Olanda, Macedonia de Nord, Spania şi Suedia.

În plus, Autoritatea elenă de aviaţie civilă a prelungit până la 31 august interdicţia de intrare a cetăţenilor non-UE, cu excepţia pasagerilor din următoarele ţări, care vor putea călători în Grecia: Australia, Canada, Georgia, Japonia, Noua Zeelandă, Rwanda, Coreea de Sud, Thailanda, Tunisia, Uruguay şi Emiratele Arabe Unite.

Tichete de 1.000 de euro pentru donatorii de plasmă bucureşteni

Consilierii generali ai Capitalei au aprobat, joi, proiectul prin care cei care s-au vindecat de COVID-19 să primească tichete în valoare de 1.000 de euro, în cazul în care vor dona plasmă. Adoptarea acestui proiect vine în contextul în care Primăria Capitalei are conturile blocate.

Primarul Gabriela Firea caută soluţii pentru a debloca banii Bucureştiului, după ce a fost pusă poprire pe conturile primăriei, la cererea omului de afaceri Costică Constanda. Municipalitatea trebuie să îi plătească bărbatului despăgubiri de 115 milioane de euro, din cauza unor terenuri pe care bărbatul ar fi vrut să construiască clădiri de locuinţe.

Însă Gabriela Firea precizează că programul pentru stimularea donatorilor de plasmă nu prevede acordarea de bani cash, ci tichete de masă cu care donatorul îşi poate cumpăra mâncare şi medicamente. „Este un proiect foarte important care se referă la o lacună a actualului guvern. Suntem singura ţară din lume care nu are un program naţional pentru donatorii de plasmă sangvină. Avem peste 60.000 de infectări la nivelul ţării, peste 30.000 de persoane vindecate, dar din cauza Guvernului care nu a stimulat aceste donări avem puţin peste 400 de donatori”, a declarat Gabriela Firea.

Proiectul a fost criticat de opoziţia din Consiliul General, pe motiv că este îmbrăcat într-o formă plăcută electoratului, dar este ilegal şi imoral. „Mă aşteptam la această şedinţă şi la următoarea să vedem ce alte vouchere mai inventează doamna primar. Cu această ocazie s-a autodepăşit. Acest proiect este îmbrăcat într-o formă plăcută electoratului, dar este un proiect şi ilegal, şi imoral. Încalcă legea”, a declarat consilierul general liberal Cătălin Deaconescu în şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Acesta a precizat că „proiectul creează şi discriminare între donatorii de plasmă, pentru că doar unii dintre ei vor putea dona”.

La rândul ei, consiliera USR Ana Ciceală a afirmat că proiectul încalcă prevederile articolului 4 din Legea 282/2005, care prevede, printre altele, că donarea de sânge este un act voluntar, anonim şi neremunerat, precum şi că activitatea de transfuzie sangvină este de tip nonprofit, donarea de sânge şi componente sangvine umane realizându-se doar în acest cadru.

Firea a precizat că PMB nu va oferi bani, ci tichete. Astfel, va fi acordat un stimulent financiar în valoare de aproximativ 1.000 de euro, echivalent în lei, sub formă de tichete, prin care oamenii care donează îşi pot achiziţiona mâncare şi vitamine pentru revigorarea organismului.

„Noi nu venim să spunem că vom oferi doar circa 1.000 de euro în tichete de masă celor care vor dona. Noi venim şi spunem că îi vom convinge pe calea dialogului, a responsabilităţii, explicând cât de important e să ajute şi alte persoane aflate în dificultate. Bineînţeles, ca şi în alte state europene, vom acorda şi un stimulent financiar. Nu e vorba de bani cash, e vorba de un stimulent în tichete de masă prin care donatorul îşi poate achiziţiona alimente pentru a avea o masă mai bogată pentru revenirea organismului, medicamente şi alte întăritoare pentru organism”, a conchis primarul general al Capitalei.

Potrivit Primăriei Capitalei, programul se adresează unui număr de 500 de beneficiari cu domiciliul stabil sau viză de reşedinţă în Municipiul Bucureşti, obţinută cu cel puţin 6 luni înainte de depunerea cererii de aplicare în proiect. Bugetul proiectului este de 2,4 milioane de lei. Proiectul se va derula pe parcursul anului 2020 (cu posibilitate de prelungire), în baza unui regulament care va fi elaborat în termen de 10 zile de la aprobarea programului.

Procedurile privind donarea de plasmă

Ministerul Sănătăţii a stabilit noi condiţii pentru donarea de sânge total/plasmă de la persoanele vindecate de COVID-19. Astfel, donatorii trebuie să dovedească faptul că au fost infectaţi cu noul coronavirus şi că nu mai prezintă risc de transmitere a bolii, fiind eliminată cerinţa ca ei să fi fost internaţi. Totodată, donatorii nu mai trebuie să prezinte două teste Real Time-PCR negative.

Una din 4 şcoli din România nu deţinea în 2019 dotările minime necesare spălării mâinilor (raport UNICEF)

Una din patru şcoli din România nu avea, în 2019, acces la dotări de bază care să permită spălarea mâinilor cu apă şi săpun, o condiţie esenţială pentru funcţionarea în siguranţă a şcolilor în contextul pandemiei de COVID-19, potrivit datelor furnizate de Programul comun de monitorizare (PCM) al OMS şi UNICEF, citate de Hotnews.

O altă constatare a raportului este faptul că doar 72% din şcolile din România aveau un minim acces la apă potabilă curată şi la instalaţii sanitare de bază. „Copiii români trebuie să poată continua să înveţe. Educaţia formală a fost în mare parte întreruptă la începutul lunii martie. Deşi revenirea în şcoli ar trebui să se producă în condiţii de maximă siguranţă pentru copii, familiile lor şi cadre didactice, una din patru şcoli nu are acces la dotări corespunzătoare pentru asigurarea igienei mâinilor, la apă potabilă curată şi la instalaţii sanitare sigure. Momentul de faţă prezintă cea mai bună oportunitate de a răspunde acestei provocări o dată pentru totdeauna. Să reconstruim mai bine, oferind celor mai vulnerabili copii dotări funcţionale pentru asigurarea igienei atât de importante pentru sănătatea lor”, a afirmat Gabriel Vockel, reprezentantul adjunct al UNICEF în România, citat într-un comunicat de presă.

Potrivit raportului, 818 milioane de copii din lumea întreagă nu au acces în şcoli la dotări minime pentru spălarea mâinilor, ceea ce îi expune unui risc crescut de contractare a COVID-19 şi a altor boli contagioase. Peste o treime dintre aceşti copii (295 de milioane) provin din Africa Subsahariană. În ţările mai puţin dezvoltate, 7 din 10 şcoli nu deţin dotările elementare necesare spălării mâinilor, iar jumătate dintre şcoli nu au acces la servicii minime de salubritate şi aprovizionare cu apă.

Raportul subliniază faptul că, în eforturile lor de a ţine sub control răspândirea COVID-19, guvernele trebuie să găsească un echilibru între necesitatea de a implementa măsuri de sănătate publică şi impactul social şi economic al măsurilor de izolare. Potrivit raportului, există dovezi fundamentate ce evidenţiază impactul negativ al închiderii prelungite a şcolilor asupra siguranţei, bunăstării şi educaţiei copiilor. Accesul la servicii de apă, salubritate şi igienă (WASH) este esenţial pentru prevenirea şi controlul eficient al infecţiilor în şcoli, beneficiind de o atenţie deosebită în cadrul strategiilor guvernamentale privind redeschiderea şi funcţionarea în siguranţă a şcolilor pe durata actualei pandemii de COVID-19.

FOTO Shutterstock

Studiu: Numărul britanicilor infectaţi cu COVID-19, de 10 ori mai mare faţă de cifrele oficiale

Aproximativ 3,4 milioane de persoane din Anglia au fost infectate cu COVID-19, o cifră mult mai mare decât estimările anterioare, sugerează un studiu, citat de somersetlive.uk.

Rezultatele provin din cel mai mare program de testare la domiciliu din lume pentru a găsi anticorpi pentru coronavirus, un studiu care a implicat peste 100.000 de voluntari şi realizat de Imperial College London.

Realizat cu utilizarea unui test simplu, specialiştii spun că este suficient de uşor şi precis pentru studiile de supraveghere în masă, programul a sugerat că 6% din populaţia Angliei a fost deja infectată cu COVID-19 până la 13 iulie. Cele 3,4 milioane de persoane sunt de multe ori mai multe decât numărul de cazuri cunoscute pentru întreaga ţară, după cum sugerează Universitatea Johns Hopkins din SUA - ale căror numere agregate au devenit principala referinţă pentru monitorizarea bolii - şi care au anunţat numărul de cazuri din ţară, joi dimineaţă, la 315.546.

Studiul a urmărit răspândirea infecţiei în Anglia după primul vârf al pandemiei, voluntarii testându-se acasă între 20 iunie şi 13 iulie.