Problema constituţională (V)

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

În România, partizanatul transformă instituţiile publice în miza unui război în umbră. Trebuie să luăm acest partizanat mai serios şi să îl arbitrăm prin alegeri prezidenţiale cu o miză adevărată. Deja le luăm mai în serios decât celelalte alegeri; numai alegerile pentru preşedinte la scară naţională ne dau speranţa că interesele locale pot fi învinse. Haideţi să învăţăm de la americani.

În România, partizanatul transformă instituţiile publice în miza unui război în umbră. Trebuie să luăm acest partizanat mai serios şi să îl arbitrăm prin alegeri prezidenţiale cu o miză adevărată. Deja le luăm mai în serios decât celelalte alegeri; numai alegerile pentru preşedinte la scară naţională ne dau speranţa că interesele locale pot fi învinse. Haideţi să învăţăm de la americani.

Acest articol este o pledoarie în favoarea executivului unit pentru oamenii care se iau în serios ca participanţi, acum sau în viitor, în clasa de mijloc. Uitaţi-vă la legea electorală. Singurul motiv pentru care avem o şansă să votăm variile partide politice sau candidaţi care ne inspiră încredere este că avem două tururi de scrutin pentru alegerile prezidenţiale--altfel omul cu socialist în deviză ar câştiga mereu. Dar în acelaşi timp nu avem o opoziţie serioasă pentru că nimeni nu este ales de public să o formeze. Pe scurt, trebuie să transformă România treptat într-o republică prezidenţială, unde executivul nu este non-partizan.

Pretenţiile noastre de şef de stat non-partizan creează conflicte preşedinte-prim ministru şi preşedinte-partid care l-a sprijinit în alegeri. Noi avem nevoie de un executiv unit, care să poată face faţă aşteptărilor electorale ale oamenilor care se opun socialismului şi care să poată fi tras la răspundere pentru incompetenţă. Dar este absurd să ne aşteptăm la o guvernare rezonabilă de la un om căruia nu îi permitem nici să guverneze, nici să îşi controleze partidul. Sufletelor blânde care vor un sistem parlamentar le atrag atenţia că asta distruge separaţia puterilor şi face oligarhia din legislatură stăpâna ţării...

Un asemenea executiv va controla administraţia mai serios şi va putea începe decentralizarea responsabilităţilor--gândiţi-vă la educaţie--fără de care clasa de mijloc nu are nici o şansă să ajungă să îşi controleze destinul. Dacă nu înţelgem că partizanatul în România include lupta asupra constituţiei scrise, nu suntem serioşi: Dacă nu încercăm să ajungem la o situaţie în care putem schimba o constituţie care lasă cetăţenii lipsiţi de apărare în faţa unor instituţii pe care nu le poate aranja pentru separaţie şi cooperare, nu ţintim destul de sus.

Vă mai dau un exemplu--trebuie să transformăm Senatul într-o instituţie mică (20 de oameni?) cu puterea de a opri varii măsuri ale Camerei Deputaţilor--oameni aleşi cât mai aproape de nivel naţional, pentru a nu fi creaturile unor interese mici. Fără o asemenea instituţie, cum vom ajunge vreodată să luăm în serios faptul că politicienii nu pot fi creaturi efemere şi lipsite de ambiţie? Dar asta despre un viitor în care există politicieni respectabili care îşi pot sfârşi cariera într-un serviciu onorabil şi când nu mai au putere.

Cred că schimbări legale şi poate constituţionale similare acestei modificări a Senatului sunt de asemenea necesare pentru a regândi serios ce înseamnă să fii cetăţean--aici va fi nevoie să vedem ce ţări au cetăţeni care au putere în politică pentru a le imita şi să vedem în acelaşi timp ce pot şi vor românii să facă, atunci când se gândesc la ei înşişi ca cetăţeni.

Schimbările constituţionale şi schimbarea atitudinii faţă de constituţie la care mă gândesc ţintesc la obiectivele pentru clasa de mijloc enunţate în articolul precedent--educaţie, implicare în viaţa politică şi responsabilitate pentru clasele de jos. Concentrarea atenţiei pe oficiul executiv este cheia. Dar înainte de aceste probleme este una fundamentală şi care este criza la vedere a zilelor noatre: Justiţia. Fără justiţie, nu are rost să discutăm despre politică. Criza noastră depinde de faptul că tot felul de oligarhi au ajuns, împotriva convenţiilor româneşti şi a speranţelor lor, în închisoare.

Problema noastră nu este corupţia, ci faptul că lumea crede că felul în care ţara funcţionează şi ce scrie în constituţie nu au nimic în comun. Probleme sunt multe: Bineînţeles, corupţia, dar şi incompetenţa administrativă, ciudăţeniile constituţiei, lipsa de educaţie politică a politicienilor, lipsa de interes a electoratului şi o situaţie socio-economică care nu le dă oamenilor ocazia şi impulsul să facă ceva cu vieţile lor. Nu există vreo soluţie sau serie de soluţii în care să ne încredem cum ar trebui să ne încredem în constituţia scrisă. Cu un executiv serios, am începe să rezolvăm problemele acestea. Oricât ne-ar lua, am avea un motiv rezonabil pentru a spera.

Probabil că lucrul cel mai prost înţeles despre preşedinte este că apără constituţia. Un sistem politic modern, în ciuda opiniei publice, nu este o maşină şi nu este nici o elită care îşi vede de treabă, oricum şi-ar defini treaba. Structural, avem nevoie de un compromis între nevoia de face oamenii ambiţioşi să se lupte între ei fără să ne tiranizeze şi nevoia de oameni competenţi care să se descurce atât cu administraţia, cât şi cu dezacordurile noastre ale cetăţenilor. Dacă am înţelege aranjamentul constituţional aşa, am începe să ne gândim şi la constituţia nescrisă în mod serios--pentru a afla dacă serveşte şi se foloseşte de constituţia scrisă cum trebuie.

Schimbările cu care începem, în felul în care ne gândim şi vorbim despre problema noastră constituţională, numai cu oarecare dificultate se vor traduce în schimbări instituţionale şi, poate, constituţionale. Pentru început, să înţelegem constituţia cum trebuie--trebuie să o apărăm şi să o lăsăm să ne apere. Pentru asta, trebuie să luăm politica mai în serios. Asta înseamnă să discutăm despre oficiul executiv cu mai mult respect şi cu pretenţii mai apropiate de ce este şi ce trebuie să fie. Să căutăm politicieni care ar putea să exercite puterea executivă sau să o redefinească. Să judecăm instituţiile după felul în care fac sau nu posibilă guvernarea.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite