Societate

articolul anterior articolul urmator

Procesomanie

9
6 May 2016 13:29:51
Nicolae Manolescu

Uneori se pierd timp şi bani în procese inutile, pentru că magistraţii ezită uneori să ia o decizie în situaţii clare, dând termene peste termene unor cazuri care nu pretind niciun efort de interpretare juridică.

Titlul articolului meu se referă la un fenomen din ce în ce mai răspândit în zilele noastre. E vorba de mania unora de a-i da (altădată se spunea: de a-i chema) în judecată pe alţii. Persoane fizice, persoane juridice, la grămadă. Nu e vorba de a repara prin justiţie nedreptăţi, nici de a pedepsi ilegalităţi, lucruri cât se poate de normale. E vorba de a încredinţa magistraţilor cauze de tot felul, răfuieli personale, frustrări, acte de răzbunare, cele mai multe stupid-interesate, iar la limită absurde. Sigur că justiţia însăşi oferă portiţe prin care procesomanii se strecoară ca şobolanii.

CSM ar trebui să ceară modificări ale legii, nu creşterea numărului de procurori şi de judecători, ca să facă faţă numărului imens de procese fără sens.

De unde au bani procesomanii?

Legislaţia conţine adevărate găuri negre, care absorb orice fel de materie. Nu mai spun de cheltuielile inerente unui proces. Deseori m-am întrebat de unde au bani procesomanii. Mai ales în condiţiile în care atâţia cetăţeni onorabili nu pot suporta cheltuielile unor procese perfect îndreptăţite, atât sub raport legal, cât şi sub raport moral. CSM ar trebui să ceară modificări ale legii, nu creşterea numărului de procurori şi de judecători, ca să facă faţă numărului imens de procese fără sens. Inadmisibilitatea unei cauze se judecă, nu există posibilitatea respingerii unei plângeri, oricât de idioate. Poţi să-l chemi în judecată şi pe Dumnezeu, dacă găseşti ceva să-i reproşezi. Asemenea plângeri ar trebui ignorate pur şi simplu. Ca să nu mai vorbesc de recursuri şi de apeluri care transformă judecata într-un maraton. Se vede cu ochiul liber, pe de altă parte, că magistraţii ezită uneori să ia o decizie în situaţii totuşi clare, dând termene peste termene unor cazuri care nu pretind niciun efort de interpretare juridică. Să fie teama, pe care o trăiesc şi medicii, de malpraxis? De eventuale acuzaţii ulterioare? Foarte posibil, deşi, după părerea mea, nejustificabil până la capăt.

Detalii halucinante

Preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici (UAP) declara într-un interviu recent că asociaţia breslei lor se confruntă cu un procesoman maniac, care i-a intentat, ţineţi-vă bine!, 83 (optzeci şi trei!) de procese. Civile şi penale. A oferit şi detalii absolut halucinante. Greu de închipuit cum pot exista atâtea plângeri într-o singură cauză, în fond! Un individ lovit de mania cu pricina a transformat o Filială a UAP în... UAP, fără niciun temei legal, şi se judecă de câţiva ani cu conducerea statutar aleasă ca să-i fie recunoscută autoritatea. UAP este una dintre cele mai vechi Uniuni de Creatori, care a fost înfiinţată printr-o lege anterioară şi diferită de Ordonanţa din 2000 care stabileşte regimul asociaţiilor.

Ca şi Uniunea Scriitorilor din România (USR), de altfel, supusă şi ea unui atac „terorist“ asemănător, de un minuscul grup de 11 (în momentul de faţă, foşti) membri (USR numără peste 2.600), care şi-au ales singuri o nouă conducere, în urma unei Adunări Generale Extraordinare nestatutare, a cărei convocare şi ale cărei alegeri au fost, de altfel anulate de justiţie, la prima înfăţişare. Ceea ce nu i-a împiedicat să cheme din nou în judecată USR în numele fantomei pe care au creat-o. Şi aşa mai departe. Lanţul e fără sfârşit.

Vreun temei legal?

În definitiv, şi într-un caz şi în altul, lucrurile sunt cât se poate de simple: nereuşind să câştige democratic alegerile, indivizii cu pricina încearcă s-o facă pe calea justiţiei. Ultima citaţie, într-un nou dosar, e de tot hazul: se cere judecătorului, nici mai mult, nici mai puţin decât înlocuirea preşedintelui ales statutar cu cel care a făcut plângerea, un fost candidat care a pierdut alegerile acum doi ani şi jumătate. Ce mai tura-vura: plecaţi voi ca să venim noi! Vreun temei legal? Da de unde!

Formula potrivită pentru procesomanie este: punct şi de la capăt. Mai exact: punct şi virgulă şi de la capăt.

Inadmisibilitatea unei cauze se judecă, nu există posibilitatea respingerii unei plângeri, oricât de idioate. Poţi să-l chemi în judecată şi pe Dumnezeu, dacă găseşti ceva să-i reproşezi.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

9 Comentarii

cornel jurja
6.05.2016, 14:51:50

Domnul manolescu are perfecta dreptate. Nu in privinta cazului de la USR, la care nu sunt competent.Dar prelungirea proceselor pe motive ca nu are aparare dupa ce si-a concediat avocatul, ca nu a reusit sa studieze dosarul , ca i-a fatat pisica etc. este o realitate evidenta.Cred ca legislativul ar trebui sa limiteze numarul termenelor la cel mult 3 si numai pe motive intemeiate. Un justitiabil care isi concediaza avocatul cu o zi inainte de proces si pretinde ca nu are aparare , ar trebui sa i se acorde din oficiu un aparator si sa se acorde termen de judecare cel mult 7 zile.Pe de alta parte avocatul nu ar avea motiv sa ceara amanre pentru ca nu a avut timp sa studieze dosarul El este obligat ca de la angajare sa-si organizeze munca de asa natura incat acest lucru sa nu se intample. Problema este ca domnii avocati preiau cauze mult prea multe pentru a putea sa-si reprezinte clientii in termenele stabilite de justitie. Si atunci cer amanarea termenului pentru a se putea prezenta la alt proces. Cred ca acest lucru ar trebui sa fie inadmisibil. Avocatul ar trebui sa se incarce numai cu cauzele care le poate reprezenta personal sau prin asistenti , daca clientul accepta asa ceva in termenele stabilite de justitie.Apoi corpul de experti care deservesc instantele ar trebui sa se incadreze cu expertizele de la un termen la altul, intarzierile repetate fiind sanctionate cu inadmisibilitatea lor ca experti judiciari.Cum suntem astazi , toata lumea o lalaie, clientii isi conceddiaza avocatii,avocatii cer amanare pentru ca au pe ril si alte cauze, expertii judiciari lungesc termenele de finalizare a expertizelor la nesfarsit ( de multe ori nu dezinteresat) fara ca nimeni sa plateasca in vreun fel. Cred ca orice cerere de amanare nejustificata ar trebui sanctionata cu amenda serioasa si declarata ca inadmisibila.Si judecatorii ar trebui sa fie mai expeditivi cu actul de justitie, sa nu mai acorde termene aiurea, iar la terminarea procesului sa dea verdictul cu celeritate , daca se poate imediat sau in cel mult o saptamana.Ce e aia se termina judecata si instanta ramane in pronuntare o luna de zile si peste alte 3 luni publica si motivarea.Cred de asemenea ca ar trebui sa fie scoase din codul de procedura penala caile extraordinare de atac.Acestea ar trebui sa poata fi declansate numai daca exista dovezi irefutabile ca s-a produs o eroare judiciara si in consecinta cineva a fost condamnat pe nedrept.La aceste cai de atac extraordinare care trebuie sa fie declansate numai de procurorul general ar trebui judecate si faptele care au dus la eroarea judiciara si in a cui reponsabilitate sunt ele ( urmerire penala tendentioasa, erori in probatoriu, martori mincinosi, expertize judiciare gresite, voit sau din neglijenta etc.) Sa vedeti atunci cum hotii vor intra dupa gratii urgent , iar cei care au atributii in procesul penal sau civil si le vor executa cu celeritate si corectitudine.

+6 (8 voturi)
cornel jurja
6.05.2016, 14:54:38

Revin si spun ca daca intr-o infractiune cu violenta s-a depus plangere penala, si s-a inceput cercetarea, victima sa nu mai aiba dreptul sa-si retraga plangerea. Asta ar duce la mai multa seriozitate cand se fac plangerile penale si la prevenirea coruperii victimei pentru a-si retrage plangerea si astfel un infractor periculos sa ramana nepedepsit.

+7 (7 voturi)
Nirolf
6.05.2016, 18:42:21

"Poti sa-l chemi in judecata si pe Dumnezeu daca gasesti ceva sa-i reprosezi" . Pai chiar a fost un astfel de caz in care intimatul a fost Dumnezeu . Reclamantul ii reprosa lui Dumnezeu faptul ca duce o viata mizerabila desi el se achita corect de toate obligatiile religioase , considerand ca in acest fel Dumnezeu l-a inselat . Plangerea a fost respinsa din cauza ca adresa intimatului era incorecta si nu a putut fi citat la proces . Slujitorii directi ai Justitiei judecatori , procurori , avocati sunt asemenea slujitorilor lui Dumnezeu - preotii : au nevoie de front cat mai mare de lucru . Cu cat vor fi galceve mai multe , cu cat vor fi mai incurcate cu atat vor fi mai multe termene si etape procesuale si cu atat mai mult va macina moara de iluzii a dreptatii prin justitie . Numarul slujbasilor Justitiei este in continua crestere si o povara sociala apreciabila . Exact ca in cazul preotilor : tot mai multi si tot mai lacomi . Am impresia ca numarul celor ce fac ceva util pentru societate si numarul trantorilor atarnatori este egal .

+4 (6 voturi)
of of
6.05.2016, 23:42:08

Nimic despre schimbarea statutului USR pentru a ramane dvs in functie Nimic despre cele ce ati făcut sau nu ați făcut pentru scriitori. Doar o aluzie transparentă.Pentru proști. Nu cunosc personal scriitori, dar i-am citit pe cei rebeli. SCriu bine. Nu aveți dreptul de a-i elimina. Sunteți un ratat profesional cu funcție acoperitoare. Parol.

+1 (5 voturi)
cornel jurja
7.05.2016, 06:14:07

Cred ca solutia ar trebui transata in constitutie. Ar trebui prevazut in legea fundamentala ca nici intr-o functie aleasa sa nu se permita unei persoane sa aiba mai mult de doua mandate. In toate domeniile de activitate.

+4 (4 voturi)

Vezi toate comentariile (9)