Poveştile de succes ale unor tineri antreprenori care au reuşit să îşi deschidă afaceri cu investiţii minime

0
Publicat:
Ultima actualizare:
40 de tineri au obţinute finanţare pentru planul de afaceri realizat în cadrul proiectului FOTO Adevărul
40 de tineri au obţinute finanţare pentru planul de afaceri realizat în cadrul proiectului FOTO Adevărul

Peste 800 de studenţi şi absolvenţi de învăţământ superior au avut ocazia să-şi dezvolte competenţele antreprenoriale prin intermediul unui proiect european, iar 40 dintre aceştia au primit o finanţare de 10.000 de lei pentru a pune bazele unei afaceri. Cei mai mulţi dintre câştigători provin din localităţi mici, arată organizatorii.

Derulat pe o perioadă de trei ani, proiectul „Tineri Antreprenori de Succes” a răspuns unor nevoi reale, în condiţiile în care piaţa muncii nu este atât de orfertantă în ceea ce îi priveşte pe absolvenţii de studii superioare. Astfel, timp de trei ani, sute de tineri implicaţi în proiect au reuşit să îşi dezvolte competenţele antreprenoriale prin participarea la sesiuni de formare cu traineri specializaţi.

De altfel, specialiştii spun că ocupaţia de om de afaceri ocupă locul doi în preferinţele studenţilor, după cea de medic.

„Inserţia absolvenţilor pe piaţa muncii era problematică, acesta fiind principalul motiv pentru care a apărut proiectul de faţă. Credem că această consiliere în elaborarea afacerii, în iniţierea ei, contează foarte mult, alături de sprijinul financiar. Cele 40 de idei de afaceri sunt foarte bune, ele pot constitui un punct de pornire pentru idei viitoare. Afacerile câştigătoare merg mult pe comercial, dar şi pe organizări de sesiuni de formare”, a explicat pentru adevarul.ro Carmen Gheonea, manager de proiect şi reprezentantul Ministerului Educaţiei.

Tinerii din localităţile mici au avut cele mai bune planuri de afaceri

Concret, din 3.000 de studenţi sau absolvenţi de studii superioare care şi-au manifestat intenţia de a desfăşura o activitate independentă, 811 au participat la cursurile de formare antreprenorială - nivel de bază, în timp ce 160 dintre ei au avut şansa de a continua programul de formare de nivel avansat. 

Tinerii care au mers în ultima etapă au fost selectaţi pe baza unei grile de punctaj care a avut în vedere măsurarea interesului pentru mediul de afaceri, cunoştinţele despre mediul de afaceri românesc, competenţele şi abilităţile antreprenoriale precum şi gradul de motivare aferente unei cariere antreprenoriale.

„Proiectul a avut un grup destul de numeros, de 800 de tineri. Marele succes a fost acela că proiectul a ajuns şi în localităţi mai mici, care nu sunt centre universitare mari, ca de exemplu Bacău, Târgu Jiu, Galaţi, Craiova. Acolo nu se pune atât de mult accent pe educaţia non-formală şi pe dezvoltarea de competenţe antreprenoriale. De altfel, majoritatea planurilor de afaceri câştigate sunt din aceste oraşe mici”, a declarat pentru adevarul.ro Carmen Ungureanu, consultant start-up-uri şi Secretar General JCI Romania. 

„Tinerii nu acceptă cu uşurinţă orice condiţii de muncă!”

Specialista spune că tinerii şi-au dat seama că drumul lor este calea antreprenorială, asta în lipsa unor oferte corespunzătoare pe piaţa muncii. „În plus, mentalitatea tinerilor s-a schimbat, ei ştiu foarte bine ce vor şi nu mai acceptă cu uşurinţă orice condiţii de muncă”, a completat Ungureanu, adăugând că nu există o reţetă a succesului şi că, înainte de toate, tinerii trebuie să fie motivaţi şi hotărâţi să-şi deschidă propria afacere.

„România începe să aibă o cultură antreprenorială. E clar că tendinţa este de a dezvolta abilităţi şi competenţe antreprenoriale atât în rândul tinerilor cât şi în rândul oamenilor trecuţi de 40 de ani. În primul rând, economia nu poate fi susţinută doar din activităţi private mari, şi atunci este nevoie de acea zonă de mijloc a economiei - cu mici întreprinzători, cu meşteşugari. În al doilea rând, în cadrul companiilor mari, spiritul antreprenorial te ajută să dezvolţi compania, ori făcând asta creşte cifra de afaceri, iar aceste lucruri să văd în macroeconomie”, a mai spus consultantul.

Dansator profesionist, organizator de tabere de aventură

Vlad Nuţu are 26 de ani şi este dansator profesionist. Este unul din cei 40 de tineri care au obţinut o finanţare de 10.000 de lei pentru a-şi dezvolta propria afacere. A terminat facultatea în Bacău şi, fiind pasionat de educaţie şi având drept model taberele în care participa pe vremea când mergea la concursuri de dans, a pus bazele unui proiect educaţional - taberele Yes (Youth Evolution to Succes). Mai exact, Vlad organizează încă de anul trecut tabere pentru elevi, în Râşnov.

„Practic, cei mici au posibilitatea să participe la evenimente de tot felul, sunt ajutat de traineri, iar părinţii plătesc 830 de lei pentru fiecare copil în parte. Iniţial, m-am lovit de reticenţa lor, dar am vorbit cu ei de fiecare dată când au avut nelămuriri. Astfel, dacă anul trecut am facut doar o tabără, anul acesta au loc patru tabere. Copiii participă la dansuri, la activităţi educaţionale, la activităţi sportive. Este un program complex”, a povestit, încântat, tânărul.

Susţine că deşi reuşeşte să obţină bani din asta, nu consideră că munceşte, ci îşi vede activitatea strict ca pe un hobby. „Se poate porni o afacere chiar şi cu o sumă foarte mică de bani. Am întâmpinat şi multe greutăţi, dar o fac din plăcere, am încercat să îmbin utilul cu plăcutul, iar până acum am reuşit”, a precizat Vlad Nuţu, care intenţionează să facă un doctorat în ştiinţele educaţiei.

„Bazarul naţional de proiecte”, ideea unui tânăr din Bacău

Un alt tânăr din Bacău a obţinut finanţare de 10.000 de lei pentru a pune în practică un portal web gândit sub forma unui „bazar naţional de proiecte”, care intermediază servicii.

„Ideea mea a plecat de la faptul că sunt firme la început de drum care nu îşi permit să dea 500 sau 1.000 de euro pentru a-şi construi un site. Şi astfel, am dezvoltat acest bazar de unde pot beneficia de logo-uri, traduceri, legalizări sau chiar creaţie de website-uri”, a explicat Alexandru Blănaru, fost student la administrarea afacerilor în Bacău.

Tânărul intenţionează, însă, pe viitor, să devină formator, fiind şi el pasionat de ştiinţele educaţiei şi de educaţia non-formală.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite