Protest în Bucureşti privind criza socială care afectează disproporţionat femeile. „Misoginie - cealaltă pandemie!” FOTO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Un protest a fost organizat, luni, în faţa Guvernului, de mai multe organizaţii non-guvernamentale pentru a semnaliza felul în care criza social-economică afectează disproporţionat femeile. Organizatorii evenimentului avertizează că în pandemie numărul femeilor şomere a crescut cu 7%, în timp ce numărul bărbaţilor şomeri a scăzut cu 4%”.

„Criza social-economică declanşată de pandemie afectează disproporţionat femeile. De 8 martie - ziua internaţională de luptă pentru drepturile femeilor - mergem la Guvern să tragem un semnal de alarmă: modul în care autorităţile au gestionat pandemia a agravat multe dintre problemele cu care femeile se confruntă. Incidenţa cazurilor de violenţă sexuală şi domestică a crescut, accesul la serviciile sociale şi medicale a fost îngreunat, munca domestică şi munca de îngrijire apasă şi mai tare pe umerii femeilor, pe fondul închiderii şcolilor şi grădiniţelor” se arată în calendarul evenimentului organizat pe Facebook, cu sloganul: „De 8 Martie luptăm pentru drepturile noastre! De 8 Martie ne ridicăm şi strigăm: Misoginie - cealaltă pandemie!”.

GALERIE FOTO

Organizatorii evenimentului sunt nemulţumiţi de asemenea şi de faptul că femeile trebuie să facă faţă, pe lângă job, şi muncilor casnice, iar în momentul în care aleg să plece din ţară, pentru condiţi de muncă mai bune, dau de alte „nedreptăţi”.

„Femeile poartă povara pandemiei: lucrăm în prima linie în calitate de cadre medicale, asistente sociale, educatoare, profesoare, lucrătoare sexuale, lucrătoare în servicii de curăţenie sau în magazinele alimentare, lucrătoare în logistică sau sezoniere, lucrătoare domestice şi îngrijitoare pentru copii, vârstnici şi bolnavi, şi ne ocupăm aproape singure şi de munca de acasă.

Fugim de precaritatea condiţiilor de muncă din ţară şi mergem, peste graniţe, să îngrijim bătrâni, să lucrăm în agricultură pentru a ne putea susţine familiile. Acolo însă, suntem lăsate la cheremul patronilor, fără nicio protecţie din partea statului român sau din partea statelor gazdă. Odată cu începutul pandemiei, am fost abandonate de autorităţi şi a trebuit să ne descurcăm singure - cu pierderea locurilor de muncă, cu organizarea călătoriilor în şi din ţară, cu lipsa asigurărilor medicale” potrivit sursei citate.

„Numărul femeilor şomere a crescut cu 7%, în timp ce numărul bărbaţilor şomeri a scăzut cu 4%”

Totodată, restricţionarea dreptului la avort sau naşteri în siguranţă, violenţa domestică, suprasolicitare,  sunt alte probleme care au luat amploare pe fondul pandemiei.

„Ne este restricţionat dreptul la avort sau la naşteri în siguranţă. În pandemie, spitalele nu mai ţin cont de dreptul fundamental de a decide asupra propriilor noastre corpuri.

Atunci când suntem agresate sexual, ne este frică să mergem la poliţie pentru că ne lovim de poliţişti şi procurori care mai degrabă reproduc violenţa societăţii decât o combat. Instituţiile justiţiei nu ne reprezintă interesele atâta timp cât sunt bazate pe principii patriarhale şi rasiste. Iar în timpul pandemiei, poliţia ne-a agresat în mod repetat comunităţile, acţionând nu doar sexist ci şi rasist.

Suntem închise în case cu parteneri abuzivi, fără ca măsurile de carantină să specifice clar că femeile aflate în situaţii de violenţă domestică pot ieşi din casă la orice oră pentru a-şi proteja viaţa. Suntem captive în locuinţe în care agresivitatea lasă urme pe viaţă, fără să avem unde să fugim, unde să ne adăpostim în siguranţă. Acasă este spaţiul nostru vital, un loc al revendicărilor feministe, al grijii noastre, al muncii noastre.

Acasă este spaţiul în care ni s-a spus să stăm în siguranţă, în timpul pandemiei. Dar ce putem face când acasă nu este un loc sigur? Sau când nu avem acel „acasă”?

Multe dintre noi nu avem, de fapt, case, fie pentru că am fost evacuate forţat, fie pentru că trăim în condiţii precare şi supra-aglomerate, fără acces la serviciile de bază. Nedreptatea locativă înseamnă segregarea rasistă a unor întregi comunităţi, izolate la marginea oraşelor, în medii toxice, periculoase pentru sănătatea fizică şi mintală. Înseamnă supra-aglomerare, condiţii indecente de existenţă, datorii la utilităţi, locuirea cu persoane abuzive - probleme existente dinainte de pandemie, dar intensificate acum.

Munca noastră esenţială menţine societatea pe linia de plutire. Totuşi, creşterea şomajului în pandemie a afectat mai ales femeile: în timp ce numărul bărbaţilor şomeri a scăzut cu 4%, cel al femeilor a crescut cu 7%. Două treimi din persoanele disponibilizate au fost femei. De multe ori, muncile făcute cu precădere de femei, deşi considerate esenţiale, sunt prost remunerate şi nu sunt apreciate la adevărata lor valoare în societate. În plus, lucrătoarele sexuale, mai ales cele care lucrează pe stradă, au devenit mai precare şi expuse diferitelor forme de violenţă personală şi sistemică.

Cele care avem copii mici acasă ne-am trezit supra-încărcate de munca domestică. După închiderea şcolilor şi grădiniţelor, ne-a fost pusă la grea încercare sănătatea psihică şi capacitatea de muncă. Oboseala, anxietatea, stresul şi depresia au produs o traumă la nivel colectiv în ultimele luni. Pentru mamele care-şi cresc singure copiii, a fost şi mai greu, pentru că ele se confruntă cu un risc de sărăcie mai mare decât media generală.

Criza sanitară a accentuat toate aceste probleme. Ştim însă ce nu ne dorim: nu ne dorim o întoarcere la „normalitatea” de dinaintea pandemiei. Refuzăm normalitatea în care profitul este pus înaintea oamenilor, comunităţilor şi mediului! Refuzăm normalitatea în care datoriile, sărăcia şi inegalităţile se adâncesc! Ne opunem valului de măsuri de austeritate şi oricăror politici economice şi fiscale care au efecte negative asupra celor care se confruntă deja cu sărăcia, precaritatea şi vulnerabilitatea. Vrem fonduri pentru sănătate, educaţie şi politici sociale. Ne-am săturat ca vieţile, drepturile şi nevoile noastre să fie ignorate”, conform sursei citate.

Siguranţă şi respectarea drepturilor şi demnităţii femeilor

„Ne-am săturat ca misoginia generalizată, clasismul, rasismul şi sexismul instituţionalizat să ne transforme în cetăţene de mâna a doua. #MulţumimPentruFlori, dar de 8 martie vrem siguranţă şi respectarea drepturilor şi demnităţii femeilor” se mai arată în comunicat.

Revendicările cerute:

Muncă esenţială şi muncă de îngrijire:

  • Alocarea a 10% din PIB pentru Sănătate şi a 6% din PIB pentru Educaţie;
  • Creşterea salariului minim cel puţin până la nivelul coşului minim pentru un trai decent - 3000 de lei net/lună, pentru a diminua sărăcia categoriilor celor mai vulnerabile;
  • Plata corectă a celor care lucrează în sistemul medical şi în asistenţa socială (majoritatea femei);
  • Subvenţii suplimentare pe timpul pandemiei pentru mamele singure; 
  • Sprijinirea copiilor ai căror părinţi lucrează în străinătate;
  • Finanţarea prioritară a construirii de creşe şi grădiniţe în toată ţara;
  • Menţionarea explicită a femeilor în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă;
  • Decriminalizarea muncii sexuale şi recunoaşterea ei ca muncă, pentru a permite lucrătoarelor sexuale să aibă acces la protectie, ajutoare sau beneficii sociale şi a le proteja de abuzurile poliţiei.

Sănătate şi drepturi reproductive:

  • Acces universal la servicii medicale esenţiale (teste şi tratamente, întreruperi de sarcină, terapie) şi tratamente decontate complet pentru persoane cu boli cronice, suferinţe psihice, situaţie economică precară;
  • Spaţii pentru dezvoltarea unor comunităţi de întrajutorare (centre comunitare, grupuri de sprijin etc.);
  • Educaţie sexuală pentru tineri, adaptată vârstei şi nevoilor acestora;
  • Asigurarea accesului la produse sanitare menstruale şi la produse pentru contracepţie (prin eliminarea taxelor, distribuţie gratuită în şcoli şi în cabinete medicale); 
  • Formarea personalului medical şi psihiatric în spirit feminist intersecţional şi queer, anti-sanist, anti-abilitist şi anti-rasist, pentru interacţiunea cu persoane queer, trans sau non-binare, cu lucrătoare sexuale sau persoane în relaţii non-monogame.

Violenţa domestică şi sexuală:

  • Finanţări publice prioritare pentru centrele de asistenţă şi adăposturile de urgenţă pentru femeile supravieţuitoare ale violenţei domestice;
  • Asigurarea accesului tuturor femeilor la justiţie, inclusiv în perioada stării de urgenţă sau de alertă;
  • Dezvoltarea unor proceduri clare de intervenţie în cazurile de violenţă domestică, atunci când victima sau agresorul sunt infectaţi cu COVID-19;
  • Gestionarea specifică a cazurilor de agresiune sexuală cu victime minore (proceduri concrete de intervenţie, formare de specialitate, obligativitatea probei ADN etc.);
  • Introducerea sistemul de monitorizare electronică a agresorilor domestici şi sexuali;
  • Sesizarea din oficiu a instituţiilor responsabile ale statului şi cercetarea cu celeritate de fiecare dată când află că există cazuri de acte sexuale cu minore.
  • Formarea continuă a personalului din IGPR, IML, servicii de sănătate, servicii sociale, avocaţilor şi a magistraţilor care se ocupă de cazuri de femei victime sau supravieţuitoare ale violenţei domestice şi sexuale. Includerea în toate tipurile de formare a informaţiilor din domeniul drepturilor omului (inclusiv concepte care ţin de identitatea etnică, de gen, intersecţională, discriminare multiplă).
  • Dezvoltarea serviciilor psihologice pentru agresori.

Locuire:

  • Cerem relocarea imediată şi conform nevoilor a persoanelor care au trecut prin violenţă domestică; 
  • Stop evacuărilor din locuinţe;
  • Eliminarea chiriilor la stat pentru cei şi cele care se confruntă cu probleme financiare. Controlul chiriilor private;  Acces universal şi fără restricţii la toate utilităţile indiferent de situaţia contractuală sau de datorii;
  • Locuinţe şi servicii socio-medicale pentru persoanele fără adăpost; 
  • Cerem creşterea fondului de locuinţe sociale conform nevoilor locale;
  • Cerem locuinţe adecvate şi accesibile financiar pentru toţi şi toate, fără supraaglomerare şi fără condiţii precare”.
Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite