RAPORT Gândaci, ploşniţe şi apă murdară. Cum trăiesc deţinuţii de la Penitenciarul Jilava

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Deţinuţii din Penitenciarul Jilava trăiesc în spaţii mult prea mici, între gândaci şi ploşniţe, iar apa pe care o beau de la robinet este plină de impurităţi, se arată în raportul Asociaţiei pentru apărarea drepturilor omului în România (APADOR), ai căror reprezentanţi au vizitat penitenciarul în septembrie 2014.

Cea mai mare problemă pe care au găsit-o în Penitenciarul Jilava este supraaglomerarea. Practic, într-o suprafaţă de 689 metri pătraţi (mp) sunt  instalate 1792 de paturi, fiecărei persoane revenindu-i doar 0,43 mp de spaţiu personal, iar în condiţiile ocupării tuturor paturilor, 0,38 mp, se arată în raport.

Doar pe tronsonul 2 (secţiile 4, 5 şi 6) există duş în camere, în primele 3 secţii grupul sanitar al camerei având doar toaletă şi chiuvetă, duşurile fiind amenajate în săli comune, câte una pe fiecare secţie. Apa caldă la băi este furnizată de două ori pe săptămână, iar deţinuţii s-au plâns asupra acestui aspect, spunând că programul de furnizare a apei calde este insuficient. Spre exemplu, cei 36 de deţinuţi care lucrează la groapa de gunoi Glina spun că au nevoie să facă baie zilnic după ce vin de la muncă şi sunt nevoiţi să se spele cu apă rece.

Conducerea penitenciarului susţine că toate camerele au fost renovate în anul 2012, inclusiv grupurile sanitare ale camerelor şi că s-a intervenit în mod constant şi eficient pentru deratizare şi dezinsecţie. Cu toate asigurările, reprezentanţii APADOR au constatat că încă se semnalează prezenţa ploşniţelor şi gândacilor în camerele de deţinere.

Deratizatorul vine la cerere, dar deratizarea nu are efect şi trebuie chemat de mai multe ori, atrag atenţia deţinuţii. Deşi conform conducerii apa este potabilă, cei cu resurse financiare nu beau apă de la robinet. Deţinuţii au afirmat că vara nu pot dormi din cauza paraziţilor – gândaci, ploşniţe, şoareci. 

"Apa este de culoare galbenă, iar pe canal vin gândaci. Într-o cameră s-a făcut o demonstraţie asupa calităţii apei: un tifon nou a fost pus ca filtru şi apa a fost lăsată să curgă aproximativ douăzeci de secunde. La final tifonul era galben de la impurităţile filtrate", se arată în raport.

Lipsa de medici

APADOR semnalează că schema de personal nu este completă. Astfel, din schema pentru personalul operativ care prevede 28 ofiţeri şi 408 agenţi, numai 25 de posturi de ofiţeri şi 319 de agenţi erau ocupate la data vizitei de monitorizare. Pentru sectorul medical sunt prevăzute 10 posturi de medici şi 25 de personal auxiliar (asistenţi medicali, asistenţi de igienă, etc.), numai 3 medici fiind angajaţi şi 16 persoane ca personal auxiliar. Aceeaşi situaţie există şi pentru sectorul socio-educativ, unde din 49 de posturi prevăzute în schemă, numai 33 dintre acestea sunt ocupate.

În schema de personal medical se mai încadrează un psihiatru, însă locul este în prezent vacant. Şeful de serviciu consideră că medicii nu întră în sistem deoarece nu sunt motivaţi corespunzător, majoritatea preferând să se angajeze în comunitate.

"Principalele probleme medicale semnalate în penitenciar sunt afecţiunile cardio-vasculare, pacienţi cu stimulatoare cardiace, tulburări psihice anterioare încarcerării sau asociate condiţiilor de detenţie. Între august 2013 şi septembrie 2014 au fost identificate 11 cazuri TB, iar două erau în investigaţii medicale la data vizitei", se mai arată în raport.

Prezervative nu mai sunt disponibile din 2013 şi nici nu sunt încadrate în lista de achiziţii a ANP.

De asemenea, în penitenciar nu există un dermatolog, în condiţiile în care mulţi deţinuţi reclamă probleme dermatologice din cauza condiţiilor precare de locuire şi a paraziţilor (căpuşe).

Ce spun deţinuţii

Toţi deţinuţii s-au plâns de calitatea proastă a mâncării sau mai degrabă de lipsa de varietate. Ei au spus că din mai până în septembrie s-a servit zilnic mâncare de dovlecei şi că mâncarea nu are gust. De altfel, mulţi deţinuţi s-au plâns că au început să aibă probleme cu dinţii din cauza mâncării proaste sau a condiţiilor din penitenciar, fără să poată accesa servicii stomatologice. Cabinetul stomatologic este funcţional, deşi dotările sunt învechite, însă la data vizitei APADOR, Penitenciarul Jilava nu dispunea de un medic stomatolog. 

Pe de altă parte, nu există posibilitatea tratării deţinuţilor în servicii private, chiar dacă aceştia sunt dispuşi să plătească fiindcă niciun serviciu public de stomatologie din Bucureşti nu oferă servicii deţinuţilor. De două ori pe săptămână, deţinuţii cu probleme stomatologice sunt trimişi la Spitalul Penitenciar Jilava, iar lista de aşteptare este foarte mare.

Deţinuţii diabetici au dificultăţi în păstrarea dozelor de insulină în condiţii corespunzătoare, deoarece nu au acces la ladă frigorifică sau frigider. În cazul unui deţinut diabetic au existat întârzieri în intervenţie, atunci când acesta a suferit o criză de hipoglicemie.

"Conform unui deţinut, “trebuie să taci din gură dacă vrei acasă.” Afirmaţia se referă la capacitatea de a rezista stresului impus de condiţiile din penitenciar în dorinţa de a evita rapoartele ce pot afecta şansele de a părăsi penitenciarul cât mai devreme posibil. Conform deţinuţilor, rapoartele de incident se fac foarte uşor şi uneori pentru fapte prea puţin grave, cum ar fi violenţă verbală sau fumat în cameră", se mai arată în raport.

Ce spune conducerea penitenciarului

Conform conducerii penitenciarului, problemele cu care se confruntă instituţia provin din insuficienţa banilor. Bugetul instituţiei se constituie din două surse de venit – de la bugetul de stat şi din venituri proprii (maxim 30% din venituri obţinute din chiria magazinului din penitenciar, punctul de lucru interior şi din vânzarea legumelor şi fructelor produse la GAZ). Aceste câştiguri ajung însă prima oară în administrarea ANP, de aici întorcându-se la penitenciarul Jilava numai 60% din suma totală câştigată, se arată în raport.

La data vizitei APADOR, numărul deţinuţilor din Penitenciarul Jilava era de 1600 şi un minor aflat în tranzit care era cazat singur în cameră. 128 deţinuţi erau cazaţi în regim de detenţie deschis şi 1472 în regim semideschis.

În unitate nu există deţinuţi seropozitivi cunoscuţi, însă la data vizitei erau 18 pacienţi cu hepatita C aflaţi în tratament, dintr-un număr posibil cu mult mai mare de deţinuţi pozitivi.

Recomandări

• APADOR-CH şi RHRN semnalează nivelul extrem mare al supraaglomerării din penitenciarul Jilava şi solicită conducerii ANP să găsească soluţii cât mai rapide astfel încât fiecărui deţinut să îi revină cel puţin 4 mp spaţiu personal, aşa cum recomandă CPT.

• Asociaţiile solicită reluarea de urgenţă a măsurilor de prevenire HIV, pornind de la:

- modificarea urgentă a regulamentelor şi a instrucţiunilor personalului serviciului de pază, astfel încât serviciul de schimb de seringi să fie reluat în cel mai scurt timp;
- introducerea unei noi linii de cheltuieli în următorul buget, astfel încât să se achiziţioneze de urgenţă prezervative, care să fie puse la dispoziţia deţinuţilor în condiţii de anonimat;
- punerea urgentă la dispoziţie a testelor HIV, hepatite şi oferirea serviciului de consiliere şi testare voluntară deţinuţilor care doresc să îşi cunoască statutul serologic.

• Asociaţiile recomandă şi efectuarea de teste privind calitatea apei şi comunicarea publică a rezultatelor, pentru a risipi suspiciunile privitoare la acest aspect.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite