Raport UNICEF: Un copil mic din trei suferă de foame sau de obezitate

Un număr alarmant de mare de copii suferă consecinţele alimentaţiei deficitare sau a lipsei de alimente, a avertizat UNICEF, marţi, într-un nou raport cu privire la copii, alimentatie şi nutriţie.

Concret, cel puţin unu din 3 copii cu vârsta mai mică de cinci ani (peste 200 de milioane) este fie subnutrit, fie supraponderal. În plus, aproape doi din 3 copii cu vârste între şase luni şi doi ani nu primesc alimentele necesare pentru a susţine dezvoltarea rapidă a corpurilor şi creierelor lor în această perioada a vieţii. 

„Acest fapt îi expune multor riscuri, cum sunt: dezvoltarea insuficientă a creierului, capacitate slabă de invatare, imunitate scăzută, infecţii frecvente şi, în multe cazuri, deces”, se arată într-un comunicat de presă remis Adevărul.

Raportul „Starea copiilor lumii 2019: Copii, alimentatie si nutriâie” reprezintă cea mai cuprinzătoare analiză realizată în secolul XXI cu privire la malnutritia la copii in toate formele sale. Raportul descrie povara tripla a malnutritiei: subnutritia, „foamea ascunsa”, determinata de lipsa substantelor nutritive esentiale, si supraponderalitatea in randul copiilor cu varsta de sub cinci ani, arătând ca, în lume: 149 de milioane de copii sunt subdezvoltaţi sau prea scunzi pentru vârsta lor; 50 de milioane de copii sunt epuizaţi sau prea slabi pentru înălâimea lor; 340 de milioane de copii (unu din doi) suferă de carenţe de vitamine şi substanţe nutritive esentiale, cum sunt vitamina A şi fierul; 40 de milioane de copii sunt supraponderali sau obezi (în Romania, în 2016, 25% dintre copiii şi adolescenâii cu varste intre 5 şi 19 ani erau supraponderali).

Raportul trage un semnal de alarmă, arătând că alimentaţia deficitară începe din primele zile ale vieţii copilului. Deşi alăptarea poate salva vieţi, doar 42% dintre copiii cu vârsta de sub şase luni sunt hrăniţi doar cu lapte matern şi din ce în ce mai mulţi copii primesc lapte praf. Între 2008 şi 2013, vânzările de formule pe bază de lapte pentru copiii mici au crescut cu 72% în ţări cu venituri medii-superioare, cum sunt Brazilia, China şi Turcia, în mare parte din cauza unui marketing incorect şi a unor politici şi programe slabe de protecţie, promovare şi sprijinire a alăptării. 

Conform raportului, în jurul vârstei de şase luni, când regimul alimentar al copiilor începe să fie diversificat cu alte alimente solide şi lichide, prea mulţi dintre aceştia primesc o alimentaţie necorespunzătoare. La nivel mondial, aproape 45% dintre copiii cu vârste între şase luni şi doi ani nu primesc deloc fructe sau legume. Aproape 60% nu mănâncă deloc ouă, produse lactate, peşte sau carne.  „Pe măsură ce copiii cresc, expunerea lor la alimente nesănătoase ia proporţii alarmante, în mare parte din cauza marketingului şi reclamei incorecte, abundenţei de alimente ultra-procesate în oraşe, dar şi în mediul rural, precum şi a accesului sporit la fast food şi băuturi cu conţinut mare de zahăr. 

Obezitatea, o problemă majoră 

De exemplu, raportul arată că, în ţările cu venituri scăzute şi medii, 42% din adolescenţii care frecventează şcoala consumă băuturi carbogazoase îndulcite cel puţin o dată pe zi şi 46% mănâncă fast food cel puţin o dată pe săptămână. În cazul adolescenţilor din ţările cu venituri mari, aceste ponderi ajung la 62% şi, respectiv, 49%. 

Ca rezultat, numărul copiilor supraponderali şi obezi creşte în întreaga lume. Între 2000 şi 2016, ponderea copiilor supraponderali cu vârste între 5 şi 19 ani s-a dublat, de la 1 din 10 la aproape 1 din 5. De zece ori mai multe fete şi de 12 ori mai mulţi băieţi din această grupă de vârstă suferă de obezitate decât în 1975.

Malnutriţia, în toate formele sale, afectează cel mai mult copiii şi adolescenţii din comunităţile cele mai sărace şi mai marginalizate. Doar unu din 5 copii cu vârste între şase luni şi doi ani din cele mai sărace gospodării consumă alimente suficient de diversificate pentru a avea o creştere sănătoasă. Chiar şi în ţările cu venituri mari, cum este Marea Britanie, prevalenţa supraponderalităţii este aproape de două ori mai mare în zonele cele mai sărace decât în cele mai bogate. 

Raportul observă şi faptul că dezastrele generate de schimbările climatice conduc la crize alimentare severe. De exemplu, seceta cauzează 80% din pierderi în agricultură, modificând dramatic tipurile de alimente disponibile pentru copii şi familiile acestora, precum şi calitatea şi preţul acelor alimente. 

„Pentru a răspunde acestei crize de malnutriţie în toate formele sale, UNICEF lansează un apel de urgenţă către guverne, sectorul privat, donatori, familii şi companii, cerându-le să ajute copiii să crească sănătoşi, prin: Capacitarea familiilor, copiilor şi tinerilor să ceară alimente nutritive, inclusiv prin măsuri cum sunt îmbunătăţirea educaţiei alimentare şi folosirea legislaţiei cu rezultate demonstrate (de exemplu, taxa pe zahăr), cu scopul de a reduce cererea de alimente nesănătoase; Măsuri pentru a determina industria alimentară să facă ceea ce este bine pentru copii, stimulând producţia şi comercializarea unor produse alimentare sănătoase, uşor de preparat şi cu preţuri accesibile; Dezvoltarea unor medii alimentare sănătoase pentru copii şi adolescenţi, prin aplicarea unor metode verificate, cum sunt etichetarea cu informaţii exacte şi uşor de înţeles sau măsuri de control mai strict asupra comercializării alimentelor nesănătoase; Mobilizarea sistemelor de sprijin – sănătate, apă şi igienă, educaţie şi protecţie socială – pentru ca toţi copiii să beneficieze de efectele unei alimentaţii adecvate; Colectarea, analizarea şi utilizarea datelor şi dovezilor de calitate pentru a fundamenta măsurile şi a monitoriza progresele”, se mai arată în comunicatul de presă.