Reacţia lui Streinu-Cercel privind planul „Vacanţa Mare“: Mesajul din presă legat de „carantinarea forţată“ a persoanelor vârstnice este profund eronat

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Managerul Institutului "Matei Balş", Adrian Streinu-Cercel, a explicat într-o scrisoare deschisă că documentul intitulat Vacanţa Mare este de fapt o propunere de lucru mai veche care a fost interpretată greşit.

„În ultimele zile, am fost întrebat de ce nu reacţionez, în contextul în care am fost ţinta unor atacuri fără precedent, urmare a interpretării eronate şi tendenţioase a documentului intitulat „Programul Vacanţa Mare de prevenire a îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2/COVID-19”.

Pentru că situaţia continuă să fie prezentată distorsionat, fac următoarele precizări. Acesta a fost un document de lucru elaborat la începutul pandemiei ca o propunere de intervenţie de sănătate publică adresată tuturor categoriilor la risc şi a fost propus spre dezbatere la momentul respectiv, astfel că este cu atât mai surprinzătoare apariţia sa în spaţiul public la acest moment, când, dată fiind evoluţia epidemiei, propunerile cuprinse în document în mod evident nu mai sunt de actualitate.

Majoritatea materialelor apărute în presă pe această temă oferă o interpretare distorsionată şi maliţioasă a măsurilor propuse în acest draft. De exemplu, mesajul din presă legat de „carantinarea forţată” a persoanelor vârstnice, este profund eronat. Conceptul din materialul original specifică recomandarea ca vârstnicii să fie protejaţi prin izolarea la domiciliu singuri sau cu persoane de aceeaşi vârstă, indiferent cum se cheamă conceptul „casă” - propria locuinţă, locuinţă de vară, apartament închiriat etc., respectiv dacă nu au unde - instituţionalizaţi prin rechiziţionare de hoteluri etc”. De aici reiese clar că intenţia era de protecţie a persoanelor vârstnice care au nevoie de această protecţie socială, nicidecum ideile tendenţioase apărute recent în presă. Acesta este doar un exemplu de interpretare distorsionată a ideilor din acest material.

Modul în care a fost discutat acest document în spaţiul public este un exemplu clar de fake news, măsurile fiind prezentate ca propuneri pentru perioada de relaxare, în condiţiile în care, din textul materialului se poate vedea cât se poate de clar că el se adresa etapei de trecere

de la transmiterea locală spre cea comunitară.

Consider că prezentarea distorsionată în presă a acestor informaţii a fost făcută cu scopul evident de a induce panică în segmentul de populaţie cel mai expus, cu posibile consecinţe nefaste în ceea ce priveşte aderenţa populaţiei la măsurile întreprinse până acum. În contextul actual, propagarea unor informaţii false cu scopul vădit al dezinformării populaţiei este extrem de periculoasă.

Aşa cum am menţionat în mai multe rânduri, măsurile luate până acum au fost cele mai potrivite pentru ţara noastră, iar încercarea de a induce informaţii false poate pune în pericol rezultatul eforturilor depuse până în acest moment.

Având în vedere perioada dificilă prin care trecem - pandemia SARS-CoV-2 - reiterez importanţa ca în aceste momente, eforturile noastre, ale tuturor, să fie concentrate asupra îngrijirii pacienţilor şi prevenirii îmbolnăvirilor”.

Demitere

În ceea ce priveşte demiterea sa, Adrian Streinu-Cercel a afirmat, joi seara, la Antena 3 că este o decizie firească din partea ministrului sănătăţii, întrucât are dreptul să-şi aleagă colaboratorii.

"Am avut o conversaţie cu ministrul Sănătăţii, e o decizie care îi aparţine, este firească, atunci când conduci un minister, ai şi dreptul să îţi alegi oamenii cu care să colaborezi. E o relaţie simplă. Dacă ministrul Sănătăţii consideră că trebuie să facă o schimbare, obligatoriu face acea schimbare. Atunci când eşti într-o poziţie de conducere, nu există elemente de dus-întors”, a spus managerul Institutului "Matei Balş". 

El a mai spus că nu crede că trebuie să se supere cineva că la Institutul "Matei Balş" oamenii au voie să redacteze documente legate de politici de sănătate publică. 

"Într-o pandemie sunt o serie de elemente care îţi modifică deciziile de la o zi la alta. Noi am început să vorbim de carantină încă din momentul lunii ianuarie când în China se instalase deja carantina şi vedeam ce se întâmplă în Wuhan. Noi nu avem dreptul să uităm această istorie scurtă, istorie care ne anunţa foarte multe lucruri şi noi încercăm în practică rapid, pe repede înainte, tot ce apare nou şi informaţii care pot să salveze vieţi omeneşti. Menirea noastră la Institutul Matei Balş este să salvăm vieţi. Dacă putem să contribuim şi la o politică de sănătate publică, cu mare drag facem acest lucru şi l-am făcut. Nu cred că trebuie să se supere cineva anume că avem voie sau nu avem voie să redactăm documente. Documentele pe care le facem sunt înscrisuri mai mult sau mai puţin personale, fac obiectul unor discuţii în cadrul institutului, iar această pandemie este una care ne va învăţa pe toţi foarte multe lucruri. Dacă ne imaginăm la momentul de faţă că vom trece ca gâsca prin apă, nu se va întâmpla treaba asta”, a mai spus Adrian Streinu-Cercel. 

El a precizat că a redactat acel document şi că era destinat pentru grupurile de lucru.

"Din păcate nu este nimic adevărat din ce s-a vehiculat, dacă era adevărat nu era niciun fel de problemă. În planul respectiv nu apare cuvântul carantină. Dacă nu apare cuvântul carantină, nu văd cum poţi să faci să spui că se vorbeşte de carantină când nu apare cuvântul carantină. În plan apare izolare la domiciliu. Logica acestei izolări la domiliciu constă în faptul că persoanele în vârstă nu trebuiesc contaminate. (…) Acest plan s-a derulat foarte bine, guvernanţii au preluat din mesajele noastre”, a precizat Streinu-Cercel. 

Preşedintele, dezinformat

 Întrebat dacă crede că a fost dezinformat preşedintele Klaus Iohannis, Adrian Streinu-Cercel a răspuns: "Categoric a fost dezinformat. Dacă informaţia era corectă, pe cale de consecinţă nu avea cum să preia acest element. Documentul nu face vorbire de carantină. Această poveste cu carantină este una foarte interesantă pentru că legislaţia pentru carantină este foarte discretă. La majoritatea ţărilor europene. Pentru că înseamnă îngrădirea anumitor drepturi şi când te joci cu drepturile omului, te gândeşti de şapte ori până să vii cu o soluţie concretă. Dar obiectivul numărul unu a fost cum protejăm persoanele de peste 65 de ani”.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite