Realitatea şifonată a domnului Haşotti şi „familia creştină”
0
Domnul Puiu Haşotti este o ruşine pentru un politician care se numeşte liberal în Europa secolului XXI. Dânsului îi amintesc că printre acei “bolnavi” pe care dânsul îi batjocoreşte cu ignoranţă, se număra Platon, Leonardo Da Vinci, Piotr Ceaikovski, Thomas Mann, Oscar Wilde, Virginia Woolf, Andre Gide, Djuna Barnes şi mulţi, mulţi alţii.
Poate senatorul ar trebui să-şi amintească singur că însăşi colegul său la nivel european, Ministrul de Externe al Germaniei, liberalul Guido Westerwelle este un homosexual, care trăieşte într-o uniune legală cu un alt bărbat. Sunt foarte curios, cum îi va explica Haşotti acestuia că este un “ om bolnav”....
Eşecul gândirii liberale
Să ţinem cont şi de faptul că tocmai domnul Haşotti, autorul acestor atacuri discriminatorii este membru în Comisia pentru drepturile omului, în Comisia pentru românii de pretutindeni, în Adunarea Parlamentară Organizaţiei de Securitate şi Cooperare Europeană, OSCE! Şi era la un pas să devină Ministrul Culturii! Mă întreb cum o asemenea persoană poate reprezenta un partid liberal în comisii care se ocupă exact de contrarul ideilor pe care el le propagă şi susţine? În acelaşi timp el pare că nu cunoşte nişte aspecte fundamentale: Organziatia Mondială a Sănătăţii a eliminat definitiv homosexualitatea de pe lista de boli deja din 1992! Organizaţia Naţiunilor Unite a votat o rezoluţie care asigură drepturi egale pentru toţi oamenii, indiferent de orientarea sexuală. România a semnat şi ea această rezoluţie! Consiliul Drepturilor Omului al ONU a adoptat şi o propunere prin care se cere încetarea violenţei bazate pe orientarea sexuală şi gen. În ce ţară trăieşte domnul Haşotti? Afirmaţiile sale sunt violenţă pură la adresa persoanelor cu orientare homosexuală! Partidul Liberal ar trebui să ia măsuri radicale împotriva acestei deraieri verbale. Iar dacă nu o va face din convingerea proclamată în statut, să o facă doar pentru a demonstra că nu vrea să alinieze România unor state, care au refuzat să semeze declaraţiile care asigură egalitatea între oameni, precum: Sudan, Malaezia, Bangladeş, Libia, Afganistan, Iran sau Arabia Saudită.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a eliminat definitiv homosexualitatea de pe lista de boli deja din 1992!
Asta aştept eu şi ar trebui să o aştepte oricine de la partidul care “consideră că fiecare individ trebuie să beneficieze de egalitate de şanse, indiferent de origini, mediul în care s-a născut, rasă, sex sau alte criterii de acest tip. Dezvoltarea individului şi ascensiunea lui în societate ar trebui să fie legate de abilităţile, competenţele şi meritelor fiecăruia.”
Indiferent dacă personal înţelegem sau nu orietarea sexuală a celuilalt, trebuie să învăţam să o respectăm şi să o acceptăm, să înţelegem că ea nu ameninţă nicidecum virilitatea naţională sau că ea poate fi responsabilă pentru un colaps demografic, iar în cele din urmă ştim că nu vrem ca ţara noastră să se numere printre ţările care ratează evoluţia din varii motive, ci printre cele în care societatea se dezvoltă armonios, iar libertatea oamenilor este garantată.
Deşi Haşotti a recunoscut că a greşit reacţionând prea dur, el nu a recunoscut însă că a greşit considerând homosexualii nişte oameni bolnavi. El se ajută de argumentul unui alt politician care gafează la rându-i prin reacţia sa, considerându-se “normal”. Deci gravitatea gafei rămâne! Dacă dânşii nu cunosc homosexuali, cunosc eu mai mulţi. Şi jur că aceştia sunt absolut normali şi cu numic mai puţin sănătoşi, decât mine sau majoritatea heterosexuală! Şi cu mult mai sănătoşi decât cei care sunt capabili să-şi ignore semenii, indiferent cum şi cine ar fi aceştia, precum şi un drept fundamental al omului.
Educaţia pseudocomunistă şi pseduocreştină
Doar o minte şifonată îşi permite astăzi, mai ales în calitate de senator, să categorisească o persoană homosexuală, drept ”bolnavă”. Şi mintea mea a fost şifonată o bună bucată de vreme. Şifonată de educaţia pseudocomunistă, pseduocreştină. Deşi nici acesteia nu i-a reuşit să extermine sau cel puţin să dezrădăcineze din societate homosexualitatea. Precum de-a lungul timpului nu i-a reuşit nici părţii ultraconservatoare a bisericii să o facă, nici lui Hitler sau altor odioşi. Iar lumea modernă a înţeles că ceva nu poate fi dezrădăcinat, decât dacă a prins rădăcini superficiale, recente, nicidecum “ceva ce e înrădăcinat de când e lumea, de la natură şi prin naştere.” Dar asta urma să o înţeleg mult mai târziu....
La mijlocul anilor `80, la început de pubertate, şi eu am fost învăţat că homosexualitatea e o boală. Acest gând m-a urmărit mult timp, precum şi din ea rezultata tentă homofobă a gândirii mele. De “homofobie” m-am lecuit definitv, abia cu zece ani în urmă, cunoscând personal homosexuali, colegi de studiu sau muncă, prieteni, şi ajutat de cartea simplu intitulată “Homofobia”, scrisă de filozoful George Bălan. O carte pe care o recomand fiecăruia şi în primul rând domnilor Haşotti, Becali şi altora din tagma lor.
Fragmente din cartea domnului Bălan sunt parcă replici date astăzi acestor prolifici politicieni români care consideră homosexualitatea o boală.
“Că pericolele (venite din partea cuplurilor de persoane de acelaşi sex) invocate de apărătorii naţiunii sunt invenţia unei minţi patologice lipsite de simţul realităţii, e inutil de demonstrat. Evidenţele sunt prea izbitoare. O minoritate nu poate schimba destinul unui neam, ameninţat mai curând de poltici contrare intereselor acestuia. Ideea contaminării este pură aberaţie: molipsirea se poate produce în cazul unei boli şi cu condiţia că ea să fie contagioasă, în vreme ce homosexualitatea este o înclinare înnăscută, precum masculinitatea sau feminitatea, a căror întrepătrundere sui generis o întruchipează. Cineva nu poate deveni homosexual, el este sau nu este homosexual. Dar cine, din cauza derutantei influenţe sociale, şovăie temător în a recunoaşte realitatea şi temeiul unei înclinări social condamnate, poate beneficia de experienţa celor ce au învins asemenea şovăieli. Pentru ignoranţi şi habotnici înseamnă corupere. Pentru o minte clarvăzătoare şi obiectivă, indifrent de orientarea ei sexuală, este ajutarea semenului să devină pe deplin şi cuajos el însuşi.”
Eroare a gândirii care vrea să explice o “eroare a naturii”
Homosexualitatea nu poate fi nefirească sau o eroare a naturii, cum o crede liderul senatorilor liberali şi cum o gândesc mulţi. În primul rând, natura nu greşeşte, ea este într-o mişcare perpetuă, creând neobosit. Iar, chiar dacă din perspectiva omului unele metamorfoze ale naturii au consecinţe catastrofale, nu este la fel şi din perspectiva naturii. Doar acolo unde se amestecă omul apar erorile. Nu natura a construit case, hoteluri sau centrale nucleare la malul mării sau în zone cu activitate seismică ridicată...
Iar împrumutând argumente din cartea care mi-a deschis mie ochii sunt convins că numai omul speriat de ceea ce găseşte în el, descoperindu-l pe acel Adam primordial creat totodată bărbat şi femeie de către Dumnezeu, încearcă de milenii să categorisească homosexualitatea drept o eroare a naturii. O "eroare" care există de când există omul şi pe care acesta nu reuşeşte să o “îndrepte” cu niciun mijloc! Întrebarea implicită este logică: poate fi "doar" o “eroare” un pericol pentru o majoritate devastatoare? Poate fi ea un pericol pentru “familia creştină” din capetele unora, voită de Dumnezeu şi de natură, predominantă şi atât de puternică? Dacă ea într-adevăr primejduieşte atotsfinţenia familiei, atunci ea nu poate fi o eroare. Atunci ea este o forţă indestructibilă şi bine meditată a naturii!
La început de pubertate, şi eu am fost învăţat că homosexualitatea e o boală
Cum ar putea o minoritate, ţinută în atâtea lanţuri, să pericliteze sau chiar să distrugă probabil cea mai solidă instituţie umană, familia? Şi George Bălan ataca această teză: “familia de tip homosexual, în ipoteză ca ar fi fost lăsată să fiinţeze alături de cea de tip heterosexual, ar fi putut coexista în pace cu aceasta. Cam aşa cum se întâmplă cu clasele sociale sau mişcările religioase după ce au biruit tentaţia de a se distruge reciproc, că şi cum n-ar fi fost loc sub soare pentru toate (...)”
Între timp este demonstrat în multe state din lume că această coexistenţă este posibilă, cel puţin aşa cum o anticipa cu ani în urmă filozoful: “ele (cuplurile de tip familie) au înţeles că au a se acceptă unele pe altele şi înjgheba relaţii cel puţin de decentă vecinătate, dacă despre posibilitatea unei fraternizări e prematur de vorbit”.
Apărararea “familiei creştine” începând cu Iisus
Pe ce se bazează cineva, oricine, când invocă termeni, precum “familia creştină”, mărşăluind în favoarea ei, punând-o deasupra oricăror altor concepte de familie, fie ele în alt context socio-religios ori sexual? Partidul Conservator o face. Dar pe ce se bazează acesta, crezând “că normalitatea începe de la familie – definită în sensul ei creştin”? Pe ipocrizie?
Iisus însuşi nu părea a fi un apărător al familiei. Pentru cei care au uitat-o sau nu au ştiut-o niciodată, redau la rece cuvintele Mântuitorului, care la prima vedere nu încuraja "familia" prin cerinţele şi aşteptările sale. “Căci am venit să despart pe fiu de tatăl sau, pe fiică de mama sa, pe noră de soacra sa. Şi duşmanii omului vor fi casnicii lui. Cel ce iubeşte pe tată ori pe mamă mai mult decât pe mine nu este vrednic de mine; cel ce iubeşte pe fiu ori pe fiică mai mult decât pe mine, nu este vrednic de mine.” (Matei, 10, 35-37) Iar Iisus insistă asupra acestei aşteptări, după cum stă scris tot Evanghelia după Matei, capitolul 19, 29: “Şi oricine a lăsat case sau fraţi, sau surori, sau tată, sau mamă, sau femeie, sau copii, sau ţarine, pentru numele Meu, înmulţit va lua înapoi şi va moşteni viaţă veşnică”. Tradus înseamnă aceasta: cine vrea familie nu este vrednic nici de Iisus, nici de viaţa veşnică?
De unde este scos argumentul cu “familia creştină” care, dacă e să fie luată în serios, nu ar exclude uniunile persoanelor de acelaşi sex, este greu de înţeles şi în mod cert şi la limita unei erori care prejudiciază un segment de societate, care nu dăunează cu absolut nimic familiei tradiţionale.
Dezordinea în societate şi familie = o şansă!
Asta o dovedeşte libertatea legală de care cuplurile de acelaşi sex se bucură în multe ţări din lume dezvoltată. Ţări în care viaţa e bună şi în care o bună parte dintre români şi-ar putea imagina să trăiască sau chiar fac tot posibilul să ajungă. Finlanda, Marea Britanie, Germania, Italia, Elveţia, Austria, Luxemburg sau Irlanda sunt printre ţările din Europa de Vest care recunosc prin lege cuplurile de persoane de acelaşi sex. În unele ţări există chiar mariajul care nu se diferă cu nimic de cel dintre persoane de sex opus. Printre acestea se număra Suedia, Norvegia, Belgia, Olanda, Spania, Islanda sau Danemarca, unde începând cu 2012 au fost legalizate chiar şi căsătoriile religioase. Franţa se află pe ultima sută de metri în procesul de legalizare a căsătoriilor între persoane de acelaşi sex. La nivel mondial acestor ţări europene li se alătură altele, precum SUA (regional), Brazilia, Mexic, Argentina, Ecuador, Columbia, Uruguay, Africa de Sud, Israel, Canada, Nouă Zeelandă, Australia sau Nepal.
Şi în Europa de Est există ţări în care a progresat legislaţia, precum în Ungaria, Slovenia, Cehia sau Croaţia.
Chiar şi în atât de catolica Polonie există o iniţiativă prezentată parlamentului.
Un demers care scoate la lumină şi acolo “minţi sclipitoare”, precum cea a domnului Haşotti, dar şi o societate care vrea progresul, nelăsând netaxate gesturile belicoase. Sute de profesori din întreaga Polonie au semnat o scrisoare de protest adersată deputatei care se infrăţeşte în discurs cu politicianul român.
E clar că societăţile moderne sunt în mişcare, că în societăţi chinuite de dictaturi e mai greu de readus sau făcut ordine. Dezordinea este totodată şi o şansă. Dezordinea socială “deranjează” şi familia, ca instituţie, iar aşa cum a constatat-o şi cunoscuta psihoanalistă Elisabeth Roudinesco, dedicându-i un studiu socio-historic, ea impune o restructurare. Concluzia din cartea sa despre evoluţia istorică şi viitorul familiei, “Familia în dezordine”, este că “familia viitorului trebuie inventată din nou”, ea incluzând şi perechile de acelaşi sex.
Se încarcă comentariile...
