Recensământul, subiect de ceartă la Guvern
0
Până miercuri seară se recenzaseră două din trei locuinţe, iar oficialităţile au dat asigurări că nu se profilează o prelungire a operaţiunii de numărare a populaţiei. Recenzorii se învârt în cerc după ce miercuri s-a anunţat răspicat că se dă amendă pentru lipsa Codului Numeric Personal (CNP).
Din cele şapte zile în care s-au completat chestionare, patru zile au fost fără CNP obligatoriu, fiindcă reprezentantul Institutului Naţional de Statistică (INS) anunţase că nu este necesar.
Mulţi români au profitat de asta şi au sărit peste rubrica respectivă. Acum, ei riscă o amendă între 1.500 şi 4.500 de lei, iar operatorii au fost trimişi să le mai facă o vizită celor care nu şi-au dat CNP-ul.
Dacă nu-i găsesc acasă pe respectivii, vor mai trece cel puţin o dată pe la domiciliul lor. Câţi anume au refuzat la nivel naţional să completeze CNP-ul, nu se ştie exact, a spus Vergil Voineagu, preşedintele INS. Cert este că recenzorii mai au nişte drumuri în plus de făcut, asta în condiţiile în care norma zilnică de chestionare era oricum greu de bifat.
Şeful INS, certat de Boc
Toată brambureala cu primul recensământ după reguli Eurostat, biroul de statistică european), l-a îngrijorat pe premierul Emil Boc, drept pentru care acesta l-a chemat miercuri la Palatul Victoria pe Voineagu, pentru a da explicaţii.
Preşedintele INS a povestit după întâlnire c-a avut loc o dezbatere, însă surse din Guvern prezente la întâlnire susţin că Boc l-a "muştruluit" şi chiar ameninţat cu destituirea pe şeful Statisticii.
CNP-ul, cerut şi în alte ţări
CNP-ul s-a cerut şi la recensământul polonezilor, al slovacilor, letonilor, cehilor, dar niciunde nu a iscat psihoza din România. Asta nu este singura problemă a autorităţilor. După cum se derulează înregistrările, la sfârşit va trebui să dăm câteva explicaţii Europei, în special statelor cu mari comunităţi de migranţi români. Asta, pentru că vestita „comparaţie în oglindă", adică punerea faţă în faţă a datelor de la recensământul nostru cu cele adunate în Italia şi Spania, de exemplu, va arăta că situaţia „nu dă cheia", cum se spune în limbaj de specialitate. Adică, cei plecaţi la muncă în străinătate vor fi mai puţini, după aritmetica noastră, decât cei număraţi în ţările-gazdă.
Surse din INS ne-au explicat că va urma o analiză a datelor, făcută cu cei de afară, şi se vor căuta explicaţii. Dar, este evident că falsurile în înregistrări s-au făcut în România, nu în Spania sau Italia, deoarece aici există interese pentru „îmblânzirea" cifrelor. Este vorba de micile interese ale politicienilor şi administraţiei locale, care pierd fonduri de la buget dacă ies cu o populaţie mai mică.
Lucru de aşteptat în localităţile cu mulţi oameni plecaţi la muncă afară. Deşi ei au emigrat de ani de zile şi revin doar în vacanţe sau între două joburi, mulţi sunt recenzaţi ca plecaţi temporar.
Aceasta, în pofida faptului că la peste 12 luni în străinătate ar trebui înregistraţi ca permanent în străinătate. Recenzorii din restul Europei îi vor identifica drept imigranţi permanenţi, în ţara unde locuiesc, iar autorităţile româneşti vor fi chemate să explice de unde diferenţele.
Încă 12 zile de verificări
După 31 octombrie urmează 12 zile în care echipe speciale vor merge în 500 de comunităţi pentru a verifica modul cum s-au completat chestionarele. Localităţile nu se stabilesc aleatoriu, ci vor fi alese din categoria celor cu probleme. Statisticienii vor afla atunci cam care a fost gardul de corectitudine la completarea chestionarelor.
Cele mai mici procente de recenzare apar în judeţele cu cele mai mari oraşe din România: Bucureşti, Constanţa şi Iaşi. Explicaţia este comună: oraşele mari atrag forţă de muncă din altă parte, iar aceşti nou-veniţi sunt chiriaşi fără acte, care se tem să nu aibă probleme după recenzare.
Cifrele de azi ale recensământului
4 zile au mai rămas pentru recenzarea locuitorilor României.
13.700.605 de persoane au fost numărate în primele şapte zile ale recensământului populaţiei şi locuinţelor.
Se încarcă comentariile...
