Societate

articolul anterior articolul urmator

Redeschiderea şcolilor: ce ne spune raportul ECDC şi ce învăţăm din exemplul unor ţări precum Olanda, Suedia, Germania, Marea Britanie sau Franţa

7
11 Sep 2020 13:49:29
Cătălin Sturza

Se discută pe larg despre condiţiile în care se vor redeschide şcolile şi grădiniţele în România, în luna septembrie. Trei elemente foarte relevante au fost puţin luate în seamă în această dezbatere la noi. Acestea sunt: raportul ECDC din luna august, o serie de studii de specialitate despre transmiterea Covid-19 în rândul copiilor şi exemplele şi practicile unor ţări vest-europene.

ECDC: Transmiterea virusului de la copil la copil în cadrul şcolilor este foarte rar întâlnită

În luna august Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) a publicat un raport intitulat „Covid-19 la copii şi rolul cadrului şcolar în transmiterea Covid-19”. Concluziile raportului şi o serie de alte studii (unele menţionate şi mai jos) au fost discutate pe larg la noi într-un articol intitulat „De ce măşti în şcoli?” de pe jlr.ro. Potrivit raportului, care inventariază toate cercetările relevante privind transmiterea SARS-CoV-2 în şcoli, se ştiu în mod cert următoarele lucruri. Doar un număr foarte mic (mai puţin de 5%) dintre cazurile generale de Covid-19 care au fost raportate în EU şi UK sunt în rândul copiilor. Copiii au şanse mai mari să facă o formă foarte uşoară sau asimptomatică. Au fost detectate foarte puţine epidemii de Covid-19 în şcoli. Transmiterea virusului de la copil la copil în cadrul şcolii este foarte rar întâlnită (uncommon); se pare că nu şcoala este ruta de infectare primară a copiilor; în plus, virusul SARS-CoV-2 se transmite mai greu la copii decât răceala. Transmiterea virusului de la copil la adult în cadrul şcolii este rar întâlnită, iar redeschiderea şcolilor în Europa NU a fost asociată cu o amplificare a transmiterii virusului; riscul de infectare cu SARS-COV-2 în şcoli nu este mai mare decât cel din cadre sociale similare.  

ECDC consideră că respectarea distanţării sociale şi igiena ar fi suficiente pentru a păstra şcolile într-un cadru funcţional în actualul context. Şcolile nu sunt un cadru social mai „periculos” pentru comunitate în ceea ce priveşte posibilitatea răspândirii virusului. 

British Medical Journal: Copiii nu sunt super-răspânditori de Covid-19; e timpul să meargă înapoi la şcoală

O serie de cercetări recente publicate în British Medical Journal (BMJ) întăresc liniile generale ale raportului publicat de ECDC.

Într-un studiu semnat de doi cercetători britanici, „Copiii nu sunt super-răspânditori de Covid-19: e timpul să meargă înapoi la şcoală” (link aici), se arată că „apar dovezi potrivit cărora copii se infectează mai greu decât adulţii” şi că au un rol scăzut în răspândirea virusului. Într-un alt studiu, publicat tot în BMJ, intitulat „Covid-19 la copii: analiza primului vârf pandemic din Anglia” (link aici), autorii arată: „copiii formează o foarte mică proporţie din cazurile confirmate, în ciuda unui număr mare de copii testaţi. Pozitivitatea SARS-CoV-2 este mică inclusiv printre copiii cu infecţii respiratorii acute. Descoperirile noastre furnizează dovezi suplimentare împotriva rolului copiiilor în infectarea şi transmiterea SARS-CoV-2.” Un al treilea studiu, publicat în BMJ în luna septembrie, arată următoarele: „Copiii şi tinerii au forme mai puţin severe decât adulţii iar moartea este extrem de rară” (link aici).

„Copiii ar putea acţiona ca o frână în calea infecţiei”

Concluziile confirmate şi de cercetări din Germania şi Spania. O cercetare efectuată Germania în luna iulie şi citată de agenţia Reuters ajunge la concluzii similare: şcolile nu joacă un rol important în răspândirea infecţiei cu noul coronavirus. „Copiii ar putea acţiona ca o frână în calea infecţiei”, a declarat Reinhard Berner, de la Spitalul Universitar din Dresda, arătând că infecţiile din şcoli nu au provocat o răspândire a virusului. De  altfel, deşi în şcolile din Berlin au fost documentate 49 de infecţii între copii şi profesori în mijlocul lui august, nu s-au înregistrat şi focare (transmiterea a lipsit sau a fost foarte limitată). În Spania, Catalonia, un studiu care a monitorizat peste 1900 de copii şi adolescenţi în tabere/şcoli de vară citat de El Pais arată că rata transmiterii/contagiunii la copii este aproximativ de şase ori mai mică decât cea din populaţia generală. În studiu au fost monitorizate 22 de şcoli/tabere. Cercetătorii au descoperit că nu sunt diferenţe semnificative de capacitate de transmitere a infecţiei între copii de sub 12 ani şi cei între 13-17 ani. De asemenea, au existat cazuri pozitive depistate, însă contagiunea a fost foarte slabă. Acesta este, se pare, cel mai important studiu la nivel internaţional pe acesată temă – şi a mobilizat mai mult de 60 de oameni pe parcursul a două luni.

Aşadar, atât raportul ECDC, cât şi seria de cercetări de mai sus realizate în Marea Britanie, Germania şi Spania şi publicate în reviste ştiinţifice prestigioase converg spre aceleaşi concluzii. Este total nefondată atât considerarea copiilor ca fiind „super-răspânditori” de Covid-19, cât şi considerarea şcolilor ca fiind focare periculoase de Covid-19, cel puţin pe baza celor mai consistente cercetări şi dovezi de până acum. Iar respectarea distanţării sociale şi igiena ar fi suficiente pentru a păstra şcolile într-un cadru funcţional în actualul context.

Redeschiderea
şcolilor: ce ne spune raportul ECDC şi ce învăţăm din exemplul unor ţări precum
Olanda, Suedia, Germania, Marea Britanie sau Franţa

Cum redeschid şcolile Olanda, Suedia, Franţa, Spania, Italia şi Germania

Să vedem şi care sunt condiţiile în care alte ţări europene redeschid şcolile. World Economic Forum a lansat zilele acestea un material despre cum o serie de ţări din Europa Occidentală redeschid şcolile. Materialul poate să fie accesat la acest link.

În Olanda nici copiii, nici profesorii nu trebuie să poarte măşti faciale. Elevii pot interacţiona liber unii cu ceilalţi. Elevilor mai mari li se cere să respecte distanţarea fizică faţă de profesorii lor. Copiii trebuie să meargă la şcoală, fizic, cinci zile pe săptămână – făcând excepţie cei care prezintă simptome de Covid-19.

În Suedia, şcolile au rămas deschise pe timpul pandemiei. Cursurile vor continua normal pentru elevi, cu un accent mai mare asupra igienei (spălatului pe mâini). Nu se impun măştile sau alte măsuri, de tipul pereţilor de plexiglas. Singura măsură excepţională este limitarea întrunirilor în grupuri foarte mari.

Păstrarea şcolilor deschise în Suedia nu a condus la un număr mai mare de infecţii decât în Finlanda, care a închis şcolile, arată materialul postat de World Economic Forum.

În Franţa, unele şcoli s-au redeschis încă din luna mai, iar redeschiderea şcolilor la scară naţională a început din luna iunie, după ce prim-ministrul Emmanuel Macron a spus că acesta este un lucru „obligatoriu”. Nu s-au impus nici un fel de reguli de distanţare socială pentru copiii de grădiniţă. Pentru şcolile primare s-a impus o regulă de distanţare fizică de un metru.

Măştile nu sunt în mod formal obligatorii în şcolile din Franţa. Există totuşi o situaţie când ele trebuie purtate: pentru elevii de gimnaziu sau liceu (peste 11 ani), în situaţiile în care distanţarea fizică nu este posibilă. După vacanţa de vară, şcolile îşi vor relua activitatea, fizic, în septembrie.

În Spania copiii cu vârsta de peste şase ani trebuie să poarte măşti. Copiii trebuie să se spele pe mâini de cinci ori pe zi şi să socializeze „în bule”.

În Italia, mărimea grupelor (claselor) de copii a fost redusă, şi s-a trecut la pupitre individuale, cu păstrarea distanţei de 1m între pupitre. În unele cazuri se va apela şi la varianta de învăţământ la „distanţă” sau la lecţii ţinute sâmbăta. De asemenea, unele lecţii se vor desfăşura în aer liber sau în teatre şi muzee.

În Germania, copiii au fost organizaţi în „cohorte” de câteva sute de elevi. Ei pot să socializeze în voie în interiorul propriei „cohorte”, dar nu şi între cohorte. Fiecare „cohortă” va avea propria zonă rezervată în curtea şcolii şi propriii profesori. Elevii sunt încurajaţi să se spele pe mâini în mod regulat şi să evite să atingă balustradele.

Purtarea măştilor nu este obligatorie în Germania în toate landurile (a se vedea şi articolul de mai jos de pe Fortune.com). Acolo unde este obligatorie (de exemplu, în Berlin), elevii trebuie să poarte măşti doar pe coridoare, în sălile de masă şi pe casa scărilor.

Marea Britanie: toate şcolile se redeschid fizic

De pe Fortune.com aflăm şi despre regulile şi măsurile de redeschidere a şcolilor în Marea Britanie şi mai multe detalii despre regulile din Franţa (pe care le-am adăugat la secţiunea de mai sus, dedicată Franeţi).

În Scoţia, şcolile sunt încurajate să aerisească sălile de clasă cât de des cu putinţă şi să ţină în „carantină” cărţile înapoiate la bibliotecă, timp de trei zile. „Distanţarea socială” nu este necesară pentru copiii de la grădiniţă şi din ciclul primar. Copii mai mari sunt „descurajaţi” să stea prea aproape unii de alţii.

În Ţara Galilor, mărimea claselor a fost micşorată, iar elevii au fost împărţiţi, astfel încât doar o treime dintr-o clasă normală să fie prezenţi fizic în aceeaşi sală de clasă. Toate şcolile se vor deschide, fizic, în luna septembire.

Anglia şi Irlanda de Nord redeschid toate şcolile, fizic, în luna septembrie. Un studiu publicat în The Lancet arăta că redeschiderea fizică în septembrie ar trebui însoţită de testări la scară largă şi de măsuri de contact-tracing.

Care este „calea de mijloc”?

Aşdar, vedem cum în majoritatea ţărilor de mai sus măsurile de prevenţie se axează pe respectarea unor reguli de igienă (spălarea mâinilor de cel puţin cinci ori pe zi), pe distanţarea fizică dintre elevi (mai ales în cazul elevilor mai mari) şi pe igiena sălilor de clasă (prin aerisire frecventă). În unele ţări s-a luat şi măsura împărţirii elevilor în grupe (tot în cazul elevilor mai mari), permiţând participarea lor prin rotaţie la cursuri.

Purtarea măştilor şi/sau a vizierelor de protecţie nu este obligatorie nici pentru profesori, nici pentru elevi, în multe cazuri. Începerea cursurilor fizic, la şcoală, este regula – sunt foarte rare exemplele de învăţământ „hibrid” sau de şcoală „on-line”. De asemenea, nu întâlnim măsuri de tipul pereţilor despărţitori de plexiglas sau al „tunelelor cu dezinfectanţi” pentru copii.

Aceste măsuri moderate reflectă căutarea unei „căi de mijloc”, care să ţină cont şi de impactul psihologic asupra copiilor, şi de nevoile educaţionale ale acestora. Ele sunt susţinute de raportul Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), şi de concluziile a numeroase studii publicate de British Medical Journal şi de alte reviste prestigioase (citate mai sus).

„Vânătoarea de vrăjitoare” de la orizont

Privind toate exemplele de mai sus, ne punem întrebarea: de ce oare ţări precum Olanda, Suedia, Germania, Marea Britanie sau Franţa au ales să evite măsurile radicale de prevenţie, preferând să păstreze o cale de mijloc, cât mai aproape de funcţionarea normală a şcolii? În ciuda faptului că unele dintre aceste ţări au fost puternic lovite, în primăvară, de epidemia de coronavirus?

Răspunsul nu poate fi decât unul singur. Deoarece aceste măsuri radicale – de tipul obligativităţii măştilor şi/sau a vizierelor pentru toate grupele de vârstă şi pentru profesori, a pereţilor despărţitori de plexiglas sau a permanentizării şcolii online, care presupune o expunere zilnică îndelungată la tablete şi deviceuri electronice – schimbă cu totul natura şcolii şi interacţiunea dintre copii.

Cred că este cazul să medităm mult mai serios asupra efectelor psihologice ale acestor măsuri radicale – măsuri care, după cum am văzut, sunt evitate în majoritatea ţărilor vest-europene. Efectele psihologice asupra copiilor pot fi unele majore, constituind un adevărat abuz emoţional. Astfel de măsuri pot încuraja germofobia, inculcând şi stimulând o permanentă frică de boală. Ele pot induce şi sentimentul perpetuu de vinovăţie pentru ipotetica îmbolnăvire a altora. Această atmosferă ar putea încuraja o adevărată „vânătoare de vrăjitoare” a copiilor care ar încălca măsurile radicale, şi tensiuni nesfârşite între diverse grupuri de părinţi, între părinţi şi cadre didactie, între profesori şi conducerea şcolii.

Despre varianta „şcolii online” ar merita o discuţie separată. Merită spus aici că numeroase articole şi cărţi de specialitate comparau, înainte de începerea pandemiei, device-urile digitale cu cocaina – numind de pildă smartphone-urile „o adevărată cocaină digitală”. În plus, peste 250.000 de copii din România nu deţin mijloacele fizice (acces la tablete, laptopuri) pentru acest tip de învăţământ, conform unei estimări a Ministrului Educaţiei. Aşadar, pe de o parte şcoala online ca soluţie pe termen lung este discriminatorie, pentru o categorie largă de copii. Pe de altă parte, riscăm să combatem un rău (epidemia de coronavirus) cu un rău şi mai mare, impunând copiilor să folosească timp de multe ore pe zi deviceuri despre care experţii ne avertizează că dau dependenţă, şi au efecte similare drogurilor.

Iar dacă elevii nu mai pot interacţiona în condiţii normale la şcoală, de ce nu ar fi homeschoolingul o variantă mai bună? În fond, unul dintre principalele argumente în favoarea învăţământului de masă, care ar fi preferabil homeschoolingului, ţine tocmai de beneficiul interacţiunilor sociale fireşti din cadrul şcolii. Dacă aceste interacţiuni sunt puternic alterate, de ce părinţii nu s-ar orienta mai degrabă spre homeschooling?

Un mediu prietenos – sau un cadru al fricii şi suspiciunii?

Şcoala ar trebui să creeze aşadar un mediu prietenos, care să favorizeze plăcerea de a învăţa, şi nu un cadru al fricii şi suspiciunii, în care copiii să se simtă ameninţaţi continuu, prizonieri într-un sistem în care procesul didactic ar fi puternic alterat, iar socializarea şi interacţiunile fireşti ar fi grav perturbate.

Accesul la eduaţie trebuie să rămână liber şi nereîngrădit pentru toţi copiii, iar statul este obligat să garanteze respectarea dreptului la educaţie pentru toţi în condiţii de siguranţă, inclusiv psihologică. Impunerea unor reguli şi măsuri radicale, pe care nu le întâlnim în majoritatea ţărilor occidentale, nu ar arăta grija pentru sănătatea copiilor – ci ar arăta doar desconsiderarea nepermisă a naturii copilului, a nevoilor şi a comportamentului său fireşti. 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

7 Comentarii

West
11.09.2020, 14:06:53

prostia care-i incurca enorm pe parinti gen: 2 saptamania acasa 2 sapatamani la scoala este ridicola! iar statul nu plateste 2 sapatamani de concediu; cine va sta 2 sapatamani acasa cu copii? probabil multi ii vor duce la privat in cele doua saptamani ca nu au cu cine sa-i lase si astfel copii sunt bagati in mai multe colectivitati. Trebuie renuntat urgent la ipocrizie! copiii trebuie sa merga la scola sa invete! Punct! oricum pentru copii este deja mult prea mult s-a stat acasa din martie, cat sa mai stea, cat sa mai piarda dpdv educational aceasta generatie?! nu vreau sa vad vre-un ipocrit care sa spuna: "lasa sa stea, pana la pastele cailor, pana se inventeaza vre-un vaccin" gata cu ipocrizia! La munca!

Radu Mircea
11.09.2020, 17:39:00

# Catalin Sturza Dar ce se-ntimpla cu popicii ??? Nu-s deajuns 4.100 de morti , 4.100 de morminte , 4.100 de parastase , 4.100 de pomeni ??? Mai vor , de va comanda articole de care s-ar rusina orice stiutor de carte , darmite un ''JURNALIST'' cum va recomandati . Scrieti de parca copiii ce vor merge la scoala ar fi singuri pe lume . Ei nu merg cu autobuzul , nu-si cumpara un covrig de la acelasi chiosc ca dvs. , au carduri nu monezi care vor ajunge si in buzunarele dvs. si in cutia milei , ei nu se intorc acasa , ACASA UNDE-I ASTEAPTA UN BUNIC , UN PARINTE , UN FRATE MAI MIC . Sau poate v-au pacalit ca al dracu' virus chinezesc nu se lipeste si nu locuieste in mucii unui copilas care se joaca in curtea scolii . Un ''jurnalist'' cum va recomandati ne-ar fi prezentat si cealalta fata a monedei . Adica vedeti cite scoli s-au deschis in Germania , SUA si s-au inchis repejor in urma unor focare de covit aparute peste noapte . Vedeti ce viziere poarta OBLIGATORIU copiii japonezi in clase . Cei ce va platesc asemenea articople ar trebui sa fie mai smeriti , virusul pacatos a intrat si in silozurile lor si a inceput sa secere la sfintiile lor intr-o veselie . Dar capul sus , de la Dumnezeu purced toate si este in puterea si planul Lui sa mai rareasca trintorii din stup , ca a lui este marirea , puterea si inchinaciunea . PS Fiti sincer , n-ati gasit bona pentru fetita , sau nu aveti bani suficienti s-o platiti ???

+1 (1 vot)
Pusca
11.09.2020, 20:11:47

Radu Mircea "ei nu se intorc acasa , ACASA UNDE-I ASTEAPTA UN BUNIC ," Va e frica de apocalipsa domnu nea Mircea ?

-4 (4 voturi)
Paun Al
12.09.2020, 09:21:12

Peste o luna se va vedea practic, daca teoriile astea se verifica . In vremuri normale, fara pandemie, aproape jumatate din scolile romanesti functionau fara autorizatii de functionare... Adica nu corespundeau din punct de vedere sanitar, de protectie la incendii, etc... In mod normal acum ar fi trebuit autorizate scolile care pot functiona pe vreme de pandemie. Cate scoli credeti ca respecta suplimentar si conditiile cerute de pandemie, daca aproape jumatate nu respectau conditiile normale, ca ele sa fie autorizate? De asta comparatiile cu alte tari nu au nici o baza comuna. Vedem peste o luna cati profesori romani mai sunt dispusi sa mearga la scoala. Ca deja o multime, au dat bir cu fugitii.

+1 (1 vot)
Pusca
12.09.2020, 12:16:54

Paun Al "aproape jumatate din scolile romanesti functionau fara autorizatii de functionare..." Ce dovada mai tare ca Dumnezeu le ocroteste ?!

-2 (2 voturi)

Vezi toate comentariile (7)

Modifică Setările