Societate

articolul anterior articolul urmator

REPORTAJ Solidaritatea, antidot pentru pandemie. „Când aud la capătul firului că cineva îmi cere să-i fac cumpărături până-n 25 de lei, pun întrebări“

13
28 Mar 2020 15:00:20
Autor: Dana Mischie
În întreaga ţară, românii s-au mobilizat pentru a le veni în ajutor celor vulnerabili                                          FOTO: Asociaţia Studenţilor la Construcţii Bucureşti (ASCB)
În întreaga ţară, românii s-au mobilizat pentru a le veni în ajutor celor vulnerabili                                          FOTO: Asociaţia Studenţilor la Construcţii Bucureşti (ASCB)

În plină epidemie de COVID-19, voluntari din întreaga ţară se mobilizează pentru ca bătrânilor să nu le lipsească hrana şi medicamentele necesare, fără să se expună riscului de infectare cu noul coronavirus. În acelaşi timp, n-a fost uitat nici personalul medical, care este supus în aceste zile unei provocări fără precedent, mai ales din cauza lipsei resurselor necesare combaterii bolii.

La începutul acestei săptămâni, a fost adoptată a treia ordonanţă militară, care decretează restrângerea mobilităţii tuturor cetăţenilor, dar în special a vârstnicilor, categoria cea mai vulnerabilă la infecţia cu noul coronavirus. Situaţia creată ridică această dificultate: cine se va asigura, în această perioadă, că bătrânii fără niciun sprijin familial vor avea în continuare un stil de viaţă normal.

Premierul Ludovic Orban, de exemplu, se bazează pe autorităţile locale, dar şi pe voluntarii care se organizează la nivel naţional. E adevărat, românii în putere s-au coalizat pentru a se îngriji de nevoile celor vulnerabili. Încearcă să-i ajute atât pe cei care nu-şi permit să iasă din casă, dar şi pe cei care nu au posibilităţi financiare să-şi cumpere alimente şi medicamente.

Mediul privat sprijină voluntarii bucureşteni

De trei săptămâni, mai mulţi tineri din Capitală fac necontenit drumuri între supermarketuri, farmacii şi blocurile din toate cartierele. S-au organizat eficient, mai ceva ca roiul de albine-n stup. Iniţiativa a aparţinut unor membri ai Asociaţiei Studenţilor de la Facultatea de Construcţii din Bucureşti (ASCB), cărora li s-au alăturat şi alţi tineri. Putem spune chiar că au declanşat un fenomen naţional, căci voluntari din alte 12 oraşe din ţară le-au urmat exemplul. 

Comenzile vin buluc peste cei de la ASCB, aşa că o zi din viaţa unui livrator înseamnă 10-12 ore petrecute pe străzile din Bucureşti. Totul porneşte de la „sediu“ – o cameră de cămin unde trei studenţi stau cu urechile lipite de telefoane şi centralizează comenzile pe o hartă online, cu toate detaliile necesare. Au pus la punct chiar şi un protocol. Pregătirea pentru munca pe teren începe de acasă: se echipează cu măşti, mănuşi şi combinezoane. „Când ajungem la adresă, dezinfectăm fiecare produs cât de bine putem şi-l lăsăm lângă uşă. Sunăm şi ne îndepărtăm. Oamenii ne lasă banii într-o punguţă, iar noi îi dezinfectăm după ridicare. Ne luăm toate măsurile de protecţie. Nu zicem: «Suntem tineri, şi gata, suntem invincibili»“, explică Marian Marinoiu, vicepreşedintele ASCB. 

Studenţii-voluntari, la treabă

Cea mai mare problemă a tinerilor voluntari este una de logistică: în curând, aceste materiale de protecţie se vor termina şi, din păcate, procurarea altora e din ce în ce mai dificilă. „Am reuşit să mai găsim 1.000 de mănuşi, pe care le-am luat cu ajutorul unor donaţii. Totuşi, pe mai mult de jumătate le livrăm în ţară“, mai spune Marian. Au căutat sprijin la Ministerul Sănătăţii, dar li s-a spus că autorităţile n-au cum să-i ajute. În schimb, le-a întins o mână mediul privat. Blinkee City, de pildă, le-a oferit câteva scutere pentru livrări mai eficiente. Recent, i-a contactat şi Mega Image care le-a propus să le trimită alimente de bază – făină şi ulei – pentru a fi donate celor care nu doar că nu pot ieşi din casă, dar au şi situaţii financiare precare. 

„Când simţim că e ceva în neregulă, mai punem acolo o plasă cu alimentele astea gratis. Pentru oamenii care n-au cum să plătească, facem noi un pachet mai mare şi ei nu mai dau bani deloc“.

Nu doar epidemia e în plină expansiune zilele astea, ci şi solidaritatea dintre oameni. În vreme ce unii bătrâni îi roagă să limiteze coşul lor de cumpărături la 50 de lei, alţii adaugă 10-20 de lei la contravaloarea cumpărăturilor, bani pe care voluntarii îi direcţionează apoi tot către cei aflaţi în nevoie.

Timpul la magazin, redus de lipsa materialelor de protecţie

Timişoara a fost primul oraş în care a avut ecou acţiunea celor de la ASCB. Aici, antreprenorii Angela şi Adrian Buzuloiu (foto: dreapta jos) au organizat un grup şi şi-au împărţit oraşul pe zone, ca să ajungă la cât mai mulţi oameni, cât mai repede. Soţii Buzuloiu au cooptat 20 de voluntari, însă i-au ales cu mare grijă. Nu au fost acceptate decât persoanele de sub 39 de ani şi cele care nu locuiesc împreună cu bătrâni şi copii. Toţi sunt conştienţi la ce riscuri se expun. Pentru că au resurse limitate, au stabilit ca timpul petrecut în supermarketuri să nu depăşească trei ore pe zi.

Zilnic, sunt sunaţi de zeci de persoane în vârstă care le dictează lista de cumpărături. Timişorenii se echipează cu măşti şi mănuşi şi pleacă la magazin şi la farmacie. Costume de protecţie n-au decât patru dintre ei, iar de cerut n-au cui să ceară. Când se poate, totuşi, mai fac schimburi de materiale cu cei din Bucureşti. „Ei nu mai aveau măşti. Noi am primit o cutie sâmbătă, am păstrat pentru noi câteva şi pe restul le-am trimis lor. În schimb, ei ne vor trimite mănuşi. Altfel n-avem nicio şansă“, explică Angela Buzuloiu. Au un procedeu de livrare asemănător celor din Bucureşti: înainte să ajungă la adresă, sună să anunţe cât au costat cumpărăturile şi cer să li se dea suma fixă, într-o foaie sau o folie. Dezinfectează plasele pe exterior şi le lasă la uşă. Oamenii lasă apoi banii şi se retrag în casă. Ultimul pas pentru voluntari e spălarea banilor – la propriu, nu la figurat.

Şi seniorii Timişoarei lasă uneori bani în plus, cu gândul la cei mai puţin norocoşi. De pildă, Angela a folosit suma micilor atenţii pentru a ajuta un bărbat de 50 de ani care locuieşte într-o cameră, la marginea oraşului. Omul a sunat-o într-o zi să întrebe dacă ar fi de acord să-i facă cumpărături de doar 25 de lei. 

„Când aud la capătul firului că cineva îmi cere să-i fac cumpărături până-n 25 de lei, pun întrebări suplimentare“. 

„Am aflat că a crescut la casa de copii şi că n-are pe nimeni. Pensia lui e în valoare de 370 de lei, pentru că nu mai poate să muncească din cauză că între timp şi-a pierdut un rinichi. Parcă toate ghinioanele s-au adunat pe capul lui. E izolat la domiciliu pentru că a venit din Germania, de la un tratament, plătit de o doamnă doctor de la spitalul judeţean“, a povestit voluntara. La câteva zile de când l-a aprovizionat prima dată, bărbatul a sunat din nou: i se terminase butelia. Angela a căutat ajutor pe unde a putut, inclusiv la TelVerde, însă dispecerii i-au transmis că nu s-au mai confruntat vreodată cu o asemenea situaţie, aşa că n-au o soluţie. A găsit ea una, în cele din urmă: i-a cumpărat bărbatului o plită electrică.

Soţii Buzuloiu, alături de voluntari

Au sărit mulţi în ajutorul voluntarilor din Timişoara. Au donat atât simpli cetăţeni, cât şi firme şi formaţiuni politice. Însă, pe cele din urmă, ea le-a refuzat elegant. A aşteptat să aibă însă o formă legală prin care să poată înregistra donaţiile, lucru care s-a întâmplat marţi, când initiatorul campaniei, Camil Dorofte, le-a pus la dispoziţie contul asociaţiei sale - Asociaţia Studenţilor la Construcţii Bucureşti. Oamenii pot dona, adăugând menţiunea „pentru Timişoara" : RO26RNCB0073090784990001. De-acum înainte va fi, poate, mai uşor. Nu pentru Angela, dar pentru cei la care ajunge în această perioadă dificilă.

„Deschiderea către ONG-uri e fantastică“

La Cluj-Napoca, a apărut grupul „Vă ajutăm din Cluj!“, care reuneşte 450 de oameni, printre inţiatori fiind şi judecătorul Cristi Danileţ. În inima Transilvaniei, mişcarea a pornit cu un avantaj: s-a coagulat mai uşor, căci imboldul a fost dat nu de câteva persoane, ci de trei asociaţii: „Vedem Just“, „Civic Suport“ şi „Clujul Sustenabil“. Iniţial, pentru ca oamenii să afle de ei, voluntarii au împărţit flyere în blocurile în care ştiau că locuiesc mulţi oameni în vârstă. În continuare, voluntarii din Cluj încearcă să devină din ce în ce mai eficienţi şi să-şi extindă acţiunea. Un exemplu: de miercuri, a devenit operaţional un call center la care poate suna oricine din oraş şi din împrejurimi.

La Cluj, în ajutorul voluntarilor a venit un retailer. S-a autosesizat. „Avem un discount de la Cora, care ne-a făcut nişte pachete cu taxele minime. Un pachet ajunge pe la 50-60 de lei şi e suficient pentru o săptămână, ceea ce e foarte convenabil“, explică judecătorul Cristi Danileţ. În privinţa medicamentelor, voluntarii petrec mai puţin timp la coadă, pentru că 16 farmacii au acceptat să-i ajute, oferindu-le prioritate. 

„Când avem o urgenţă, voluntarii noştri poartă un semn distinctiv. Reţeta o trimitem printr-un e-mail, o ridicăm de la farmacie şi apoi o ducem la persoana în cauză. Numai să nu iasă acea persoană din casă. Să nu iasă, că are cine s-o ajute“, subliniază Danileţ.

Penuria de materiale sanitare este şi aici o problemă, iar toată lumea s-a mobilizat, plasând comenzi atât în ţară, cât şi în străinătate. „S-au comandat şi mănuşi, şi botoşei, şi dezinfectanţi. Am apelat la toate relaţiile şi am încercat să comandăm de peste tot. Doar că avem o întârziere la furnizorii din străinătate, vă daţi seama. Eu, personal, am comandat dezinfectant, mănuşi, măşti – cam tot ce credem că e necesar. Ne aşteptăm la un val de îmbolnăviri“, explică judecătorul (foto: dreapta).

Dacă mişcarea din Cluj se bucură de un avantaj, acela e cel instituţional. Judecătorul Cristi Danileţ discută aproape zilnic cu cei din conducerea prefecturii, de la primărie şi de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă. De pildă, acum încearcă să le dea voluntarilor o legitimaţie specială care să le permită să-şi desfăşoare activitatea nestingheriţi de noile măsuri. „E o comunicare super bună, cel puţin la Cluj. Deschiderea către ONG-uri e fantastică“, mai spune Danileţ.

Viziere printate 3d şi distribuite medicilor la preţuri decente

„Vedem Just“, asociaţia fondată de judecătorul Danileţ, mai este implicată într-o acţiune menită să ajute în perioada epidemiei. În judeţele Cluj, Alba şi Bihor coordonează o reţea de persoane cu imprimante 3D. Vor să creeze viziere, pentru a-i ajuta pe medicii aflaţi în prima linie fără echipamentele necesare. „S-au organizat cei de la viziere.ro. Sunt nişte oameni care au avut iniţiativa asta la nivel naţional. La nivel local, am organizat un fel de grupuri de comandă să vedem cine are imprimante 3D pe la unităţi ca să putem face viziere. Am văzut că există nişte escroci care se duc pe la spitale cu nişte oferte uluitoare: 20-30 de lei o vizieră. Preţul uneia, produse de la zero într-o societate din asta, cu 3D, este de maximum 7 lei. Disperaţi că n-au venit încă echipamentele de la stat, medicii cumpără. E inadmisibil aşa ceva. Şi-atunci am zis să desfăşurăm şi o acţiune de genul ăsta. În câteva zile suntem în stare să furnizăm câteva mii de viziere şi asta e extraordinar“, precizează judecătorul. 

Dacă există ceva îmbucurător în această perioadă, continuă acesta, este că lumea începe să conştientizeze o lecţie pe care el încerca s-o predea demult: „Siguranţa noastră depinde de respectarea regulilor – nu doar de către noi, ci şi de către ceilalţi“. 

Mobilizare pentru cei din linia întâi

Lipsit de materialele şi aparatura necesare, personalul medical este vulnerabilizat în această perioadă. Chiar zilele trecute am văzut cum, din cauza proastei gestionări, un întreg spital din Suceava a fost închis. Unele asociaţii şi fundaţii din ţară au decis să se concentreze exclusiv pe problemele din spitale. De pildă, Fundaţia Comunitară Buzău a lansat pe 18 martie o campanie de strângere de fonduri pentru dotarea cu aparatură a spitalului judeţean. La strângerea de fonduri i-a ajutat şi Crucea Roşie care şi-a mobilizat voluntarii şi a pus la dispoziţie echipamente de protecţie. Eforul nu e în zadar. Buzoienii s-au solidarizat exemplar şi în numai patru zile au strâns 14.238 de lei, adică aproximativ 3.000 de euro, după cum explică Narcisa Dumitru, purtătoarea de cuvânt a fundaţiei. La scurt timp, un contract de sponsorizare din partea BRD a modificat nesperat cifrele: la suma strânsă de Fundaţia Comunitară Buzău s-au adăugat 36.000 de euro. Mai mult, urmează să se concretizeze şi alte promisiuni. 

„Surpriza a fost foarte mare în privinţa donaţiei de la BRD. În ceea ce priveşte donaţiile firmelor din oraş şi ale persoanelor fizice, ne aşteptam la această mobilizare. Buzoienii sunt foarte doritori să ajute şi să se implice, dar n-au avut până la acest moment ocazia s-o facă. N-a mai existat o altă organizaţie în Buzău care să aibă astfel de iniţiative“, a spus Narcisa Dumitru.

Planul fundaţiei este să investească toţi banii strânşi în aparatură medicală şi echipamente de protecţie. De pildă, donaţia din partea BRD are deja stabilit traseul: vor fi cumpărate două ventilatoare mecanice pentru spital. Restul banilor se duc în halate, măşti chirurgicale şi mănuşi.

În privinţa achiziţiilor, fundaţia buzoiană este cu câţiva paşi înaintea statului, reuşind să-şi mobilizeze resursele mai rapid. Totuşi, cumpărarea echipamentelor nu este deloc simplă, în special în această perioadă când specula e la putere. Fundaţia din Buzău ţine legătura cu fundaţiile comunitare din întreaga ţară, ca să fie la curent cu orice neregulă, dar şi cu orice ofertă de sprijin. La acest capitol, tot o bancă şi-a oferit ajutorul. La nivel naţional, ING s-a oferit să verifice furnizorii cu care fundaţiile comunitare intră în contact.

Mai multe teste pentru ieşeni

La începutul săptămânii, Spitalul de Boli Infecţioase „Sfânta Cuvioasa Paraschiva“ din Iaşi a primit, după multă vreme, o veste bună: i-a fost donat un aparat de analiză a testelor COVID-19, în valoare de 55.000 de euro. Iniţiativa i-a aparţinut ieşeanului Bogdan Tănasă, fondatorul Casa Share, una dintre asociaţiile care construieşte case pentru cei defavorizaţi. Dacă până acum spitalul putea să proceseze doar 50 de teste pe zi, cu ajutorul noului aparat vor putea fi procesate 450 de teste – de nouă ori mai mult. „Fără ajutorul vostru, al tuturor, acest lucru n-ar fi fost posibil! Aşa că primul lucru pe care-l fac este să vă mulţumesc tuturor! Acum, vreau să le spun mulţumesc şi celor de la DHL, care chiar prin directorul general au adus aparatul la Iaşi. De asemenea, le mulţumesc şi celor de la Vamă că au fost operaţionali şi ne-au ajutat“, a scris Tănasă pe Facebook (Foto: dreapta).

Un alt efort pentru comunitatea medicală e făcut de voluntarii Colegiului „Sfântul Nicolae“ al Universităţii de Teologie din Iaşi. Pe lângă cumpărăturile pe care le fac pentru cei în vârstă, studenţii colegiului desfăşoară şi campania „O cafea pentru medici“ prin care, în fiecare dimineaţă, le livrează cadrelor medicale cafele preparate de mai multe magazine de profil din oraş, după cum explică Cristian Butnăraşu, coordonatorul voluntarilor. Acesta speră că va reuşi că facă în curând şi o platformă de donaţii pentru bătrânii care nu-şi pot permite alimentele necesare. 

„Cine doreşte poate să ne sprijine cu 5, 10 lei. O să ducem şi bonurile ca oamenii să vadă că banii chiar ajung unde trebuie“, spune Cristian Butnăraşu.

Fondul Special pentru Bătrâni

În sprijinul celor în vârstă vine şi Fundaţia Regală Margareta a României care a lansat Fondul Special pentru Bătrâni, destinat celor care nu mai au pe nimeni care să-i ajute. Oamenii pot face  sponsorizări în contul fundaţiei, online, pe frmr.ro, sau pot dona 2 euro pe lună trimiţând cuvântul „SINGUR“ prin SMS la 8844. Orice tip de ajutor este acceptat, inclusiv donaţii de servicii şi produse.

Cum îi puteţi contacta pe voluntarii din ţară

 

Cei din Bucureşti îi pot găsi pe studenţii de la ASCB  la numerele de telefon: 0770.552.080, 0724.473.928 şi 0760.855.768.

Timişorenii care nu pot ieşi din casă, pot să-i apeleze pe soţii Buzuloiu la numerele de telefon: 0731.461.364 şi 0723.083.293.

Call center-ul grupului „Vă ajutăm din Cluj!“ funcţionează între orele 9.00 şi 19.00: 0364.405.517.

Voluntarii din Iaşi pot fi apelaţi la numărul de telefon: 0734.817.498.

 

Din aproape-n aproape

Sunt români care nu s-au înscris în asociaţii, dar care au hotărât să întrebe cine are nevoie de ajutor, în stânga şi-n dreapta. Unii au lipit afişe pe scară pentru a-şi anunţa disponibilitatea pentru cei din bloc, în vreme ce alţii s-au dus direct la uşa vecinilor cărora le-ar putea fi de folos.

De când s-a decretat stare de urgenţă în ţară, în liftul unui bloc din cartierul Floreasca, de pildă, a apărut un mesaj scris de mână prin care locatarii erau anunţaţi că dacă le e teamă de Coronavirus, pot să bată cu încredere la uşa apartamentului 68. Autoarea mesajului este Carmen Petrovici, o tânără care a decis să ia iniţiativă gândindu-se la bunica ei. „Din păcate nu pot s-o ajut, pentru că ea e în Roman. M-am gândit că sigur mai sunt şi alţi bunici pe scară care, decât să iasă din casă, mai bine să-i ajutăm noi care oricum, odată la două-trei zile, tot ieşim să facem cumpărături. Pe bunica o ajută doar mama, din păcate. Toată scara unde are ea apartamentul este plină de oameni în vârstă şi nu e cineva care face ceva în sensul ăsta“, ne-a spus Carmen.

La scurt timp după apariţia mesajului din lift, un alt anunţ a apărut pe scară, la avizier de data asta. Locatarii era anunţaţi că pot să ceară ajutor pe un grup de Facebook. Grupul este unul mai vechi, dar care fusese între timp dezactivat. Epidemia de coronavirus şi literele mici de mână ale fetei care locuieşte la 68 i-a făcut şi pe alţii să rezoneze. Din fericire, până astăzi, nici lui Carmen nu i s-a cerut ajutorul şi nici pe grup nu a apărut vreo postare în acest sens. Totuşi, oamenii rămân organizaţi şi sunt pregătiţi să ajute dacă li se va cere.

Trauma de abandon, trăită de cei în vârstă

Dramaturgul Mihaela Michailov s-a interesat de asemenea de cei de pe aceeaşi scară. Îşi îndeamnă constant prietenii de pe Facebook să-i întrebe pe toţi vârstnicii pe care-i cunosc dacă au nevoie de ceva – cât mai des cu putinţă. Zilele astea a impresionat-o o vecină în vârstă de 83 de ani, „o femeie cu un chip luminos care emană o serenitate ataşantă“. Se ştiu de 10 ani, de când aceasta s-a mutat în bloc. „La început vorbeam destul de puţin. Ne întâlneam în scara blocului şi schimbam două-trei cuvinte, mici banalităţi. Am început să vorbim mai mult când m-a văzut cu băieţelul meu. M-a întrebat cum a fost naşterea. Mi-a zis că ea n-a avut niciodată copii. Nu şi-a dorit. Nu s-a simţit niciodată mamă, deşi toţi ceilalţi au presat-o. Soţul ei a murit acum 20 de ani. Nu l-a iubit. L-a respectat“, ne povesteşte Michailov. 

La un moment dat, după ce se declarase deja pandemie, şi-a dat seama că nu şi-a mai văzut cea mai în vârstă vecină de o săptămână. Aşa că a urcat la ea s-o întrebe dacă are nevoie de ceva, iar reacţia femeii a impresionat-o. 

„I-am zis că merg să fac cumpăraturi şi că m-am gândit la ea. I s-au umezit ochii. Mi-a spus că niciodată nu s-a simţit mai singură ca acum. Mai pierdută ca acum. Mi-a făcut o listă scurtă de cumpărături“. 

Coborând la magazin, Michailov s-a gândit la toţi cei în vârstă care, în aceste zile dificile, trăiesc „trauma de abandon cu o intensitate răvăşitoare“. Poate nu ne gândim prea mult ce înseamnă pentru ei situaţia actuală, dar ar trebui să începem s-o facem. Cu atât mai mult cu cât unii dintre ei se simt stânjeniţi să ceară ajutorul. Nici vecina ei nu o face niciodată, dar, iată, s-a bucurat de sprijinul oferit. 

În timp ce-i ajută pe cei din jurul ei, dramaturgul îşi poartă în gând mereu părinţii, şi ei în aceeaşi categorie de risc.  „Încerc să mă protejez cât pot când ies şi vorbesc de câteva ori pe zi cu părinţii mei. Mama are 67 de ani, tata – 70. Pentru ei mi-e teamă. Şi sunt revoltată că ignorarea unui sistem vital – sănătatea – ne costă acum vieţi.“

Un criteriu: copiii plecaţi 

Şi o doamnă din Turnu Severin încearcă să-şi ofere ajutorul, luând-o din aproape-n aproape. S-a dus la sigur: a  mers la nişte vecini pe care îi ştia singuri şi fără maşină. Au peste 70 de ani şi n-au copii acasă. Băiatul e preot undeva în nordul ţării, iar fata lor, medic la Timişoara. Într-o zi, când se pregătea să iasă la cumpărături, Cerasela Naramzoiu le-a bătut la uşă şi le-a propus să le facă ea cumpărăturile. „Le-am zis să facă o listă. Aşa mi s-a părut normal. Şi acum, odată la două- trei zile, îi sun şi-i întreb dacă au ceva de dus undeva sau de luat, ca să nu iasă din casă. Chiar s-au bucurat“, ne explică doamna Naramzoiu. 

Rapid, a început să caute prin sertarele cu amintiri: cine o mai avea nevoie de ajutor dintre cunoscuţii săi? Şi-a privit copiii şi şi-a dat seama că ăsta ar fi un criteriu bun, aşa că s-a gândit la prietenii mai în vârstă, fără copii aproape. Curând făcea cumpărături pentru alţi prieteni de familie care locuiau lângă oraş. „Fiind cu copiii acasă, având maşină, am putut să mă deplasez”. 

„Măcar în perioadele grele să ne avem unul cu altul, cu răutatea e uşor şi nu rezolvăm mare lucru“, a mai spus Naramzoiu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

13 Comentarii

Smeritu Pahomie
28.03.2020, 15:52:53

Frumos din partea tinerilor solidari in ajutorarea batranilor atat de vulnerabili ce necesita ingrijire si n-au pe nimeni. Doamne-Ajuta !

+2 (4 voturi)
Adycons New
28.03.2020, 17:51:57

Ciuma rosie/galbena nu stie mai nou decat sa cumpere masti la suprapret!!! Daca s-ar confisca banii din hotii ar merge mult mai bine ptr pensionari,,, votantii pizedeului!!!

0 (6 voturi)
Mihai Popescu
28.03.2020, 16:06:20

Cum bre nu sunt resurse cind majoritatea romanilor contribuie zeci de ani la sistemul de sanatate si atunci cind are nevoie nu mai sunt bani ? Unde s-au dus banii celor care au contribuit 40 de ani luna de luna la sanatate ?

+3 (7 voturi)
Un Observator
28.03.2020, 16:23:21

Au fost sifonati. Problema cea mai mare este ca am ajuns dependenti de importuri.

+7 (7 voturi)
Adycons New
28.03.2020, 17:57:08

Iliescu/Vacaroiu/Nastase/Mona de Freitas/Patriciu/Tiriac/Ghita/Basescu/Udrea/Orban: pe aici sunt banii dumneavoastra! Listaeste ffff lunga, eu am spicuit cativa imputiti! Manca-i-ar Covidul!

+4 (4 voturi)

Vezi toate comentariile (13)