Retrospectiva LGBT 2017

Eveniment in Piata Universitatii

Din Australia până în Cecenia şi din America de Sud până în Europa, anul 2017 a fost plin de evenimente pentru comunitatea LGBT, cu bune şi rele.

Adeseori avem impresia că în materie de drepturile LGBT traseul este doar ascendent. Recentele victorii ale deceniului ne crează iluzia că pe măsură ce societăţile se modernizează, acceptarea persoanelor LGBT creşte. Nu e întotdeauna cazul. Regimurile autoritare îşi consolidează de multe ori puterea demonizând minorităţile sexuale şi de gen. Anul 2017 a scos şi mai mult la lumină falia modernă a drepturilor LGBT, aflate la intersecţia dintre naţionalism şi globalizare. Pe trupurile LGBT se scrie istoria modernităţii lumii în care trăim, punând în contrapondere valori religioase versus seculare, drepturile universale ale omului versus tradiţii locale. Lupta pentru drepturi este inegală, în condiţiile în care metodele forţelor conservatoare se diversifică, iar adeseori agenţii discriminării sunt chiar statele.

Căsătoriile gay

Aşadar, în primul rând în 2017 am fost martori la legalizarea căsătoriilor gay în mai multe părţi ale lumii. Finlanda, Germania, Malta sau Australia au hotărât să acorde drepturi egale cuplurilor gay. În Germania campania electorală a fost chiar dominată de această temă, actualul cancelar Angela Merkel opunându-se unei astfel de mişcări, pe când socialistul Martin Schulz s-a pronunţat hotărât pentru. Într-un final legislativul de la Berlin a dat un vot pozitiv pentru căsătorii gay în lunile iunie-iulie.

Pe trupurile LGBT se scrie istoria modernităţii lumii în care trăim, punând în contrapondere valori religioase versus seculare, drepturile universale ale omului versus tradiţii locale. 

În Australia procesul de legalizare a căsătoriilor gay a fost unul mai lung, după multe presiuni de mai mulţi ani, forţele conservatoare au reuşit să forţeze organizarea unui referendum pe această temă. Rezultatele referendumului consultativ au fost, totuşi, zdrobitoare, cu peste 61% dintre australieni votând DA, pentru recunoaşterea legală a cuplurilor gay. Ulterior, legislativul de la Canberra a dat un vot final în luna decembrie.

În cealaltă parte a lumii, preşedinta Chile Michele Bachelet a introdus legislaţie pentru legalizarea căsătoriilor gay, iar anul viitor ne putem aştepta la un vot final.

În Slovenia a intrat în vigoare tot anul acesta o lege a parteneriatelor civile care acordă aceleaşi drepturi ca în cazul căsătoriei cuplurilor gay, cu excepţia adopţiei şi a fertilizării în vitro. Armenia a anunţat că va recunoaşte căsătoriile gay oficiate în afara ţării, într-un răspuns oficial al ministerului justiţiei de la Erevan la întrebările jurnaliştilor.

Rolul Curţilor Constituţionale

Curţile Constituţionale au avut şi ele un cuvânt important de spus în chestiunea căsătoriilor gay de asemenea. În luna mai curtea constituţională taiwaneză a dat o decizie prin care somează legislativul de la Taipei să legalizeze căsătoriile gay în maxim doi ani (până în 2019), după acest termen cuplurile gay putându-şi înregistra automat relaţiile sub forma căsătoriilor. O astfel de mişcare ar face din Taiwan prima ţară asiatică care face un astfel de pas. O decizie similară, cu termen tot în 2019 a dat spre finalul anului şi curtea constituţională austriacă. În statul Bermuda curtea supremă a acceptat în luna mai petiţia unui cuplu gay care-şi dorea să se căsătorească, însă în decembrie parlamentul a votat o lege prin care interzice căsătoriile gay şi legalizează parteneriatele civile.

Transgender în 2017

Pentru persoanele transgender a fost un an cu victorii de asemenea. Poate cea mai importantă decizie vine de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin care judecătorii cer statelor membre ale Consiliului Europei să nu mai oblige persoanele transgender să treacă printr-un proces umilitor şi inuman de sterilizare pentru a-şi schimba actele de stare civilă. Un prim pas absolut crucial, piatra de temelie pentru viitoare decizii similare. Rezultatele s-au şi văzut imediat, guvernul Tsipras de la Atena promovând deja, cu succes, în octombrie, o lege prin care persoanele transgender din Grecia să-şi poată schimba documentele oficiale fără obligativitatea sterilizării. În Botswana, în luna decembrie, curtea supremă a decis că statul botswanez are obligaţia să recunoască oficial identitatea de gen a unei femei transgender.

Tot anul acesta Organizaţia Mondială a Sănătăţii a început dezbaterea pentru eliminarea identităţii transgender de pe lista bolilor mintale, în urma unui studiu comprehensiv pe această temă. La alegerile parţiale din SUA o serie de persoane transgender au fost alese în consiliile locale şi în diverse alte foruri legislative, dintre care ar fi de amintit victoria lui Danica Roem, în statul North Carolina, prima persoană transgender aleasă într-un legislativ al unui stat american. Tot în SUA, în decembrie Pentagonul a anunţat că va permite persoanelor transgender să se înroleze în armată, în urma unei decizii judecătoreşti care a abrogat un ordin executiv al lui Donald Trump de limitare a accesului persoanelor transgender în rândul recruţilor americani. Canada a introdus în legislaţia antidiscriminare persoanele transgender ca grup suspect de discriminare.

Violenţă

În acelaşi timp, şi anul acesta avem sute de persoane transgender ucise în intreaga lume, ca rezultat direct al urii şi discriminării. Din nefericire anul acesta am avut şi prima victimă româncă, Laura, o lucrătoare sexuală care muncea la Roma, în Italia. Ne vom aminti mereu de sacrificiul Laurei şi o vom cinsti cum se cuvine. În luna noiembrie, comunitatea LGBT din Bucureşti a aprins o lumânare la ambasada Italiei în memoria Laurei, iar la Roma s-a citit o declaraţie din partea comunităţii LGBT din România la un eveniment similar cu ocazia Ziua Comemorării Persoanelor Transgender.

În Georgia o persoană transgender şi alte persoane LGBT au fost agresate pe stradă în Tbilisi. Nivelul de homofobie şi transfobie în micuţul stat caucazian rămâne ridicat. O serie de rapoarte internaţionale venind din Cecenia au arătat că persoane LGBT sunt exterminate în lagărele de concentrare moderne ale preşedintelui Ramzan Kadyrov. Puţin mai la sud, în Turcia, regimul lui Edogan a interzis parada gay din Istanbul.

Politicieni LGBT, coming out-uri

În Serbia Ana Brnabic a devenit prima femeie lesbiană nominalizată şi votată pentru funcţia de premier, iar în Irlanda Leo Varadkar a devenit la 38 de ani primul premier gay din istoria ţării. Nicola Sturgeon a cerut scuze în mod oficial, în numele statului scoţian, victimelor criminalizării homosexualităţii, un gest similar venind şi din partea premierului canadian Justin Trudeau.

Printre coming out-urile anului ar fi de amintit cântăreţul Barry Manilow, actriţa Kirsten Stewart sau fiica lui Jackie Chan, Etta Ng, pe când Kevin Spacey ne lasă cu un gust amar în lumina acuzaţiilor de hărţuire sexuală care au prăbuşit cariera actorului de la Hollywood.

LGBT în România anului 2017

În România anul 2017 a fost unul cu bune şi rele, am fost martorii unei mobilizări mai largi a comunităţii LGBT, în acelaşi timp am fost martorii unei degradări a mediului politic şi social pentru persoanele transgender.

De departe evenimentul anului este aprobarea, de către Camera Deputaţilor, a iniţiativei cetăţeneşti de modificare a constituţiei şi restrangere a definiţiei familiei în actul fundamental. Cu o majoritate de peste 70% deputaţii au aprobat chiar de ziua Europei, pe 9 mai, iniţiativa anti-democratică a Coaliţiei pentru Familie. În acest moment proiectul legislativ se află în Senat, liderul PSD Liviu Dragnea afirmându-şi din nou angajamentul pentru organizarea unui referendum, în ciuda unei decizii a Curţii Constituţionale din luna iunie, care spune că procedura parlamentară a fost viciată.

Deputaţii Uniunii Salvaţi România au fost singurii care au votat majoritar împotriva modificării constituţiei. De altfel tema a divizat partidul şi a dus la demisia fondatorului Nicuşor Dan din partid, în urma unui referendum intern. Ca o contrapondere la Coaliţia pentru Familie, anul acesta s-a lansat Platforma Respect, care reuneşte organizaţii civice din diverse sfere sociale.

(...) evenimentul anului este aprobarea, de către Camera Deputaţilor, a iniţiativei cetăţeneşti de modificare a constituţiei şi restrangere a definiţiei familiei în actul fundamental. 

Violenţa împotriva persoanelor LGBT a fost în creştere în România în acest an, asociaţiile care luptă pentru drepturile minorităţilor sexuale şi de gen raportând mai multe cazuri comparat cu alţi ani. De altfel, un băiat gay a fost agresat la metrou chiar în timp ce se îndrepta spre Bucharest Pride, marşul anual LGBT. Raportul ILGA-Europa dat publicităţii anul acesta a arătat că România a coborât un loc, pe 35 în Europa, în materie de protecţie legală şi condiţii sociale pentru persoanele LGBT, cu un scor de 21 din 100.

Tema parteneriatelor civile a fost şi ea pe agendă în 2017. Secretarul Comisiei de la Veneţia, Thomas Marketer, a declarat în cadrul unei vizite la Bucureşti că România are obligaţia să legalizeze parteneriatele civile, în acord cu deciziile CEDO. Pe aceeaşi linie, Curtea Constituţională a României a dat anul acesta o decizie privind necesitatea recunoaşterii cuplurilor necăsătorite de către statul român, cazul de la CCR referindu-se la legislaţia penală şi scutirea cetăţenilor de a depune mărturie împotriva partenerului/partenerei. Comunitatea LGBT a organizat o dezbatere naţională pe această temă, cu forumuri publice la Cluj, Iaşi şi Bucureşti, care au reunit persoane din mediul academic, din societatea civilă, din mediul politic. În acest moment Uniunea Salvaţi România, Partidul pentru Iaşi şi Partidul Oamenilor Liberi (Tg. Mureş) sunt singurele partide care-şi asumă deschis parteneriatele civile ca parte a doctrinei oficiale. În octombrie sute de oameni au cerut în Piaţa Universităţii legalizarea parteneriatelor civile, în cadrul evenimentului “Tradiţia noastră e iubirea”.

Printre coming out-urile anului ar fi de amintit cântăreţul Barry Manilow, actriţa Kirsten Stewart sau fiica lui Jackie Chan, Etta Ng

În materie de mobilizare în stradă, 2017 a fost destul de bun pentru comunitatea LGBT, Bucharest Pride ajungând la un număr record de participanţi, peste 2500, iar la Cluj având loc prima ediţie a pride-ului local, cu peste 1000 de participanţi, persoane LGBT şi aliaţi. În acelaşi timp am fost martorii unei mai mari vizibilitati a persoanelor transgender, Patrick Brăila, Alexa Valianatos, Andreia Iosif sau Antonella Lerca fiind câteva din persoanele care au avut curajul să iasă în faţă şi să-şi spună povestea.

Cazul Adrian Coman – Clai Hamilton şi-a continuat traseul, ajungând în luna noiembrie şi la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, unde au avut loc audieri. O decizie ar veni cel mai devreme în luna martie a anului viitor. O decizie favorabilă ar avea efecte doar asupra libertăţii de mişcare a cuplurilor gay recunoscute pe teritoriul Uniunii Europene.

Coaliţia pentru Familie, pe de altă parte, şi-a continuat radicalizarea, promovând o agendă plină de ură faţă de persoanele LGBT. Mai mult, anul acesta am descoperit legăturile incestuoase dintre această organizaţie şi grupurile conservatoare şi neo-protestante din SUA. Vizita lui Kim Davis, funcţionara americană arestată după ce a refuzat să oficieze căsătorii gay în Kentucky a fost doar vârful icebergului în care au ieşit la lumină conexiunile cu organizaţii de ură ca Liberty Council sau Alliance Defending Freedom. Atât în dezbaterile publice, cât şi în diverse alte contexte Coaliţia pentru Familie nu a putut să explice care sunt sursele lor de finanţare sau dacă agenda lor mai largă include interzicerea avortului. Mai recent am fost martorii unei schisme interne a Coaliţiei pentru Familie, cu filiala Bucureşti adoptând un rol tot mai vocal.

La categoria cei mai vocali şi homofobi oameni politici ar trebui menţionaţi Titus Corlăţean (PSD), Ioan Denes (PSD), Leon Dănăilă (PNL), Codrin Ştefănescu (PSD), Daniel Gheorghe (PNL) şi Ben Oni Ardelean (PNL).

De-a lungul anului comunitatea LGBT s-a solidarizat şi cu o serie de alte grupuri vulnerabile din societate, participând la numeroase acţiuni pentru o societate mai bună. Activiştii LGBT au ajutat cu accesibilizarea oraşului Bucureşti pentru persoanele nevăzătoare, au donat haine şi produse de igienă pentru femeile victime ale violenţei domestice, au plantat copaci în judeţul Teleorman, au oferit mâncare caldă şi haine persoanelor fără adăpost la Gara de nord şi au donat jucării copiilor nevoiaşi. Aceste acţiuni sunt extrem de importante tocmai pentru că subliniază nevoia de solidaritate pentru o cauză comună, mai bună, o societate bazată pe respect, în care cu toţii avem oportunităţi şi şanse egale pentru a reuşi. Acestea nu sunt doar vorbe goale, ci reprezintă principiile după care ar trebui să ne ghidăm, mai ales într-o societate atât de inegală cum este cea românească.

În octombrie sute de oameni au cerut în Piaţa Universităţii legalizarea parteneriatelor civile, în cadrul evenimentului “Tradiţia noastră e iubirea”.

Îmi închei aici sinteza anului 2017 pentru comunităţile LGBT din intreaga lume. A fost un an dificil, au fost şi momente grele, şi momente care ne dau speranţă. Ne aşteaptă un 2018 plin de provocări, cu multe zone în care democraţia este pusă sub semnul întrebării, iar drepturile LGBT în pericol. În acelaşi timp avem o datorie să fim solidari, să fim alături de toate persoanele LGBT din toată lumea, în numele unor principii universale care garantează umanitatea fiecăruia dintre noi.