Societate

articolul anterior articolul urmator

Rezerva de aur a BNR, alibi pentru Roşia Montană

0
24 Aug 2011 06:58:00
Autor: adevarul
Traian Băsescu a declarat luni seară că susţine mai mult decât oricând urgentarea proiectului Roşia Montană
Traian Băsescu a declarat luni seară că susţine mai mult decât oricând urgentarea proiectului Roşia Montană

Afirmaţiile preşedintelui Băsescu privind necesitatea suplimentării rezervei de aur a Băncii Centrale nu justifică urgentarea proiectului Roşia Montană. Mai mulţi analişti din România şi de pe pieţele internaţionale susţin că preţul-record de acum al aurului este unul speculativ, iar aceste cotaţii vor scădea pe viitor.

La doar patru zile după ce şi-a manifestat susţinerea faţă de proiectul Roşia Montană, preşedintele Traian Băsescu a afirmat din nou că exploatarea trebuie să înceapă cât mai curând. De această dată a adus drept argument necesitatea ca Banca Naţională a României (BNR) să-şi majoreze rezervele de aur, în contextul în care preţul metalului galben a ajuns la niveluri-record.

„Vă uitaţi ce se întâmplă cu toate monedele de rezervă, dolar, euro. Au probleme de stabilitate şi depreciere. (...) Avem nevoie de aur pentru a-l duce la rezerva Băncii Naţionale Române. România are 103 tone de aur în rezervă şi cred că din exploatare din teritoriu naţional ar trebui să ridicăm la 200 de tone în următorii ani", a spus Băsescu luni seară, la TVR.

Însă explicaţiile preşedintelui nu stau deloc în picioare pentru a argumenta de ce un şef de stat face lobby pentru un proiect minier care ar trebui să-şi urmeze cursul firesc al avizărilor, mai ales că este vorba despre un subiect extrem de controversat.

În primul rând, vor mai trece mulţi ani până ce aurul din minele de la Roşia Montană va ajunge în depozitele BNR şi nu se poate estima cum o să arate cotaţia metalului la acel moment. În plus, avansul galopant din ultimele săptămâni al preţului aurului, care a bătut record după record aproape de pe o zi pe alta, începe să semene cu un balon speculativ pentru mulţi analişti internaţionali.

Ieri, în timp ce aurul depăşea pragul psihologic de 1.900 de dolari pe uncie, CNN a publicat o analiză potrivit căreia lumea financiară a început să se teamă de rapiditatea cu care creşte preţul aurului şi de faptul că acest peisaj întruneşte toate condiţiile pentru a prevesti o prăbuşire pe viitor a cotaţiilor, chiar dacă acest lucru nu se va întâmpla peste noapte.

Cuvântul-cheie: prudenţă

Ideea este susţinută şi de profesorul de economie Daniel Dăianu, care a arătat că o corecţie a preţului aurului este inevitabilă, întrucât este greu de presupus că singurele monede de refugiu vor fi aurul şi francul elveţian.

„Strategia unei bănci centrale trebuie să aibă drept cuvânt-cheie prudenţa. O astfel de instituţie nu trebuie să alerge după randamente, pentru că riscul este enorm şi este vorba de rezervele ţării", susţine Dăianu. În opinia sa, cele mai sigure plasamente sunt bonurile de tezaur emise de marile puteri economice.

La rândul său, analistul economic Bogdan Glăvan, care este un susţinător al ideii de a economisi în aur, spune că acest lucru nu ar trebui amestecat cu proiectul Roşia Montană, tocmai în ideea că valorificarea resurselor de acolo va necesita ani buni. „Una este ca BNR să-şi majoreze rezerva de aur şi alta e să spui că urgentarea proiectului Roşia Montană ajută la asta", a arătat Glăvan. El consideră că orice proiect de afaceri trebuie lăsat să-şi urmeze cursul firesc şi să nu fie influenţat politic.

Totodată, directorul din cadrul BNR Eugen Rădulescu spune că majorarea rezervei de aur a instituţiei ar avea mai curând un impact psihologic. Şi el este partizanul opiniei potrivit căreia preţul de acum al aurului a fost dictat de o conjunctură favorabilă şi că nu există nicio certitudine că va fi menţinut la cotaţii ridicate.

Cine caută aur în România

Tot în emisiunea de luni de la TVR, Băsescu a mai spus că în România vor mai fi deschise alte două exploatări de aur, una cu zăcăminte 50 de tone, iar cealaltă, de 54 de tone. Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), Alexandru Pătruţi, ne-a precizat că este vorba despre compania Deva Gold, care deţine două licenţe pentru exploatarea zăcămintelor din perimetrele Certeju şi Băiţa Craciuneşti, judeţul Hunedoara.

Cele două licenţe sunt în acelaşi stadiu ca şi proiectul Roşia Montană, respectiv cel de obţinere a avizelor de mediu. Preşedintele ANRM a confirmat faptul că cifrele avansate de Băsescu privind potenţialul acelor zăcăminte sunt cele reale.

În afară de cele două perimetre ale Deva Gold şi de cel de la Roşia Montană, mai există în România o altă companie care deţine o licenţă de exploatare a aurului: Romaltyn Mining din Baia Mare, care derulează un alt tip de proiect, de recuperare a unor reziduuri miniere aflate în iazuri de decantare. Şi acest proiect este tot în stadiul de obţinere a avizului de mediu.

Acţionariat la indigo

Deva Gold SA Romania este deţinută în proporţie de 80% de compania European Goldfields, prin subsidiara sa Deva Gold (Barbados) Limited. European Goldfields este înregistrată în Canada şi este listată la bursa de la Toronto, ca şi Gabriel Resources, acţionarul majoritar de la Roşia Montană.

Extrem de interesant este faptul că restul acţionariatului Deva Gold este identic cu cel de la Roşia Montană. Societatea de stat Minvest Deva are 19% din fiecare proiect.

Potrivit Registrului Comerţului, restul acţiunilor companiei Deva Gold sunt deţinute de trei firme - Cartel Bau Cluj, Foricon Deva şi Comat Trading Bistriţa-Năsăud - care au fiecare câte 0,24% din proiect. Aceleaşi trei firme sunt şi acţionari minoritari în proiectul Roşia Montană. Potrivit presei centrale, ele sunt deţinute de oameni de afaceri din anturajul PDL.

"O bancă centrală nu trebuie să alerge după randamente, pentru că riscul este enorm."
Daniel Dăianu, profesor de economie

"Una este ca BNR să-şi majoreze rezerva de aur şi alta e să urgentezi proiectul Roşia Montană."
Bogdan Glăvan, analist economic



Roşia Montană, o controversă de 11 ani

În 1998, la numai două luni de la instalarea lui Radu Berceanu în funcţia de ministru al Industriei şi Comerţului, intra în vigoare Legea minelor. Acesta a fost actul normativ ce a stat la baza încredinţării directe a exploatării aurifere de la Roşia Montană către Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului „Minvest". Oficializarea avea să fie făcută în iunie 1999, prin Hotărârea de Guvern nr. 458, semnată de Radu Berceanu, la acea dată ministru al Industriei şi Comerţului. Prin documentul din 1999 se aproba Licenţa de concesiune nr. 47/1999, iar zona Roşia Montană ajungea la Compania Naţională „Minvest".

Galeriile miniere de la Roşia Montană sunt în prezent abandonate   Foto: Lucian Muntean



Pe data de 9 octombrie 2000, se făcea transferul prin ordin al licenţei de exploatare de la compania de stat către Roşia Montană Gold Corporation, unde acţionar majoritar, în proporţie de 80%, era o societate controlată de omul de afaceri Frank Timiş. Radu Berceanu aproba cedarea controlului asupra aurului de la Roşia Montană printr-o simplă scrisoare, având numărul de înregistrare 193247/09.10.2000.

Acţionariat misterios

Printre acţionarii prezenţi în Roşia Montană Gold Corporation se numără Compania Minieră de Stat - MINVEST - Deva, cu o cotă de 19,31%, firma Gabriel Resources, cu 80,46%, şi alţi „acţionari minoritari", cu 0,23%. Este vorba despre trei societăţi, Foricon SA Deva, Comat Trading SA Bistriţa si Cartel Bau SA Cluj. Aproximativ 80% din acţiunile Gabriel Resources sunt deţinute de investitori din SUA: Newmont Mining Corporation, al doilea producător de aur din lume, Electrum Strategic Holdings şi Paulson & CO. Printre numele importante prezente în aceste firme se numără Beny Steinmetz, cel care a preluat acţiunile vândute de către Frank Timiş, dar şi de George Soros.

Potrivit unui articol publicat în „Academia Caţavencu" în ianuarie 2007, Foricon SA Deva deţine acţiuni în firma Aria Transilvania Arieseni SA (ATA), societate responsabilă de programele turistice din zona pe care RMGC intenţionează să o exploateze. Potrivit aceluiaşi articol, administratorul şi principalul acţionar al firmei Cartel Bau SA, Adrian Caşcaval, ar fi asociat într-o altă firmă cu omul de afaceri Lefterie Naum, un presupus apropiat al lui Dan Radu Zătreanu, fost consilier al lui Traian Băsescu, pe vremea când acesta din urmă era primar al Capitalei.

Sprijinit de PDL

Din 2002 până astăzi, fiecare partid politic aflat la putere şi-a arătat, într-un fel sau altul, susţinerea faţă de începerea proiectului minier de la Roşia Montană. În ultimii ani însă, cele mai importante voci din PDL şi-au exprimat, în repetate rânduri, adeziunea la programul de exploatare. Adriean Videanu declara în decembrie 2009: „Vrem să includem în Programul de Guvernare demararea cât mai rapidă a proiectului Roşia Montană".

Şi Traian Băsescu s-a pronunţat pentru începerea lucrărilor miniere. „Roşia Montană este o necesitate", declara Băsescu la 8 octombrie 2004. Declaraţia a fost urmată de mai multe luări de poziţie similare, precum cea dintr-un interviu acordat în 2005 („În momentul de faţă nimeni nu a dat o alternativă oamenilor din zonă") sau cea din 18 august 2011 („Sincer, susţin proiectul minier, mi se pare realist şi necesar").

Borbely vrea reducerea concentraţiei de cianură

Ieri, ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a susţinut că va da aviz pozitiv pentru exploatarea de la Roşia Montană doar în cazul în care investitorul va reduce concentraţia în mediu slab acid la punctul de descărcare al sterilului în iaz sub 5ppm. „Am cerut SC Roşia Montana Gold Corporation să reducă procentul de cianură până la un nivel care să nu mai fie poluant pentru natură şi să dea banii pentru renaturare, în primii ani de exploatare", a declarat Laszlo Borbely. A contribuit Andreea Ofiţeru

4 miliarde de dolari este presupusul profit al statului de pe urma proiectului minier.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările