Riscurile „deşteptăciunii”

Domnul Andrei Pleşu era de părere că una dintre cele mai răspândite forme de prostie ar fi aceea de "a face pe deşteptul".

Facebook-ul, din acest punct de vedere, pare a fi un sârguincios barometru, arătându-ne atât intensitatea, cât şi frecvenţa zglobie cu care se manifestă această semeaţă stare de "spirit". Zilnic ne ciocnim de "omniscienţa" zeloasă a unor indivizi din tagma celor care ştiu totul din naştere (adică nimic), din regimentul celor cu o "vastă cultură de cafenea" (adică trăgători cu urechea la ceea ce vorbesc alţii, pe la mese) sau din rasa erudiţilor bibliofobi, care, nedeschizând cărţile de teama unei eventuale electrocutări, îşi consolidează autosuficienţa citind citate. Una peste alta, „e dăştepţi”!

Deunăzi am avut o scurtă discuţie cu un domn care, luând un aer mirandolian, că abia de-l mai cuprindea feisbucu', l-a amintit pe Goebbels, "cu a lui": "Când aud de cultură îmi vine să scot pistolul".

Adică, vezi, Doamne, ştia şi el nişte chestii, nu băuse cerneala -- chiar dacă subiectul discuţiei în care planase nu avea nicio legătură cu liderul nazist.

Numai că lucrurile stau puţin mai altfel. Fraza citată nu-i aparţine nici lui Joseph Goebbels şi nici lui Hermann Göring , aşa cum i-o atribuie unii, ci poetului Hanss Johst, fiind o replică (puţin schimbată: "când aud de cultură îmi vine să eliberez piedica Browning-ului -- pistolului n.m.-- meu") din piesa "Schlageter" şi are acelaşi sens cu "la ce bun poeţii în vremuri rebele?" (Friedrich Hörderlin), fiindcă personajele Schlageter şi Thiemann dezbăteau o problemă aspră, stăteau în dubii: să-si continue studiile sau să lupte pentru ţară? În aceste condiţii a fost fixată replica: la ce e bună cultura, când ţara nu-şi găseşte astâmpărul, fiind în război?; nu poţi pune studiile/cultura înaintea păcii, înaintea tihnei naţionale! La asta se referea, acesta era sensul ambalat în replică, aceşti parametri semantici ţineau declaraţia lui Thiemann: „Wenn ich Kultur höre, entsichere ich meinen Browning“.

Iată de ce e recomandat să nu citezi cu un aplomb mai mare decât acela cu care citeşti! -- fiindcă rişti "s-o faci pe deşteptul".