România în 2027: două scenarii

România are în faţă oportunitatea istorică de a se transforma în următorii ani cu ajutorul fondurilor europene şi prin reforme structurale majore. Unde vom fi în 2027? Există două scenarii.

România în 2027, scenariul A

România e o ţară transformată după ce a reuşit să facă investiţii de peste 100 de miliarde de euro, în principal din fondurile europene puse la dispoziţie de UE în 2020. Toate regiunile istorice ale ţării sunt conectate prin autostrăzi după finalizarea tronsonului Sibiu-Piteşti, a Autostrăzii Moldova şi a tronsonului Craiova-Piteşti. De asemenea, cele trei spitale regionale de 1.000 de paturi au fost finalizate şi toate spitalele judeţene din ţară au fost renovate sau reconstruite. Totodată, întreaga administraţie publică a fost digitalizată, astfel încât majoritatea serviciilor publice pot fi acum accesate de acasă prin intermediul cărţii de identitate electronice. După peste 35 de ani de la Revoluţie, România nu mai are nicio şcoală cu toaletă în curte, majoritatea şcolilor fiind renovate cu fonduri europene. România a devenit lider regional în domeniul IT, după ce a construit cel mai important hub universitar de cercetare-dezvoltare în acest domeniu din Estul Europei, iar companii precum UIpath evaluată acum la 100 de miliarde de dolari iau în considerare să îşi mute majoritatea operaţiilor înapoi în România. PIB-ul pe cap de locuitor a ajuns la media europeană iar salariul mediu în România a ajuns la nivelul celor din Portugalia şi Polonia. Programele de încurajare a repatrierii au funcţionat, astfel încât peste 500 000 de români din diaspora s-au întors în ţară şi au investit banii adunaţi în afaceri locale. Nu în ultimul rând, România a aderat la moneda euro şi la Schengen, fiind astfel parte din grupul statelor europene cele mai integrate şi parte din deciziile strategice ale Uniunii.

România în 2027, scenariul B

Deşi avea acces la fonduri europene de peste 80 de miliarde de euro, România nu a reuşit să absoarbă decât o mică parte din această sumă până la finalul perioadei 2021-2027. Problemele structurale de corupţie şi nepotism din guvern şi primării au făcut ca banii europeni să fie deturnaţi sau direcţionaţi către veşnicele proiecte fără valoare precum parcuri în zone nelocuite sau terenuri de fotbal în pantă. Regiunile istorice ale României sunt în continuare izolate din cauza blocajelor în proiectele autostrăzilor, guvernul nereuşind să construiască decât 100 de kilometri de autostradă din cei 3000 promişi. Universităţile din România sunt în continuare ultimele în topurile europene iar elevii continuă să înveţe în şcoli insalubre. Niciun spital nou nu a fost încă finalizat de statul român la aproape 40 de ani de la Revoluţie. Românii continuă să plece din ţară, populaţia ajungând la sub 15 milioane de locuitori, fapt ce face imposibilă plata pensiilor către o populaţie tot mai îmbătrânită. România nu a reuşit să îndeplinească criteriile pentru aderarea la Zona Euro, astfel încât este în afara cercului de ţări care contează în UE.