România are datorii de aproape 170 de milioane de euro la statele europene pentru servicii medicale
0
România are datorii de peste 168 de milioane de euro către statele europene, dat fiind faptul că o parte din români a beneficiat de servicii medicale în statele Uniunii Europene, dar şi în Elveţia, Norvegia, Islanda şi Lichtenstein. Suma a fost acumulată până la sfârşitul anului 2012.
Cu toate acestea, destinaţiile preferate ale pacienţilor români au fost Franţa, Italia, Austria, Germania şi Spania, informează digi24.ro. La capătul opus s-au situat Lichtenstein şi Estonia. De altfel, în baza Cardului European de Asigurări Sociale de Sănătate (CEASS), asiguraţii pot beneficia de îngrijiri medicale de urgenţă pe durata şederii în alte state europene.
Ministerul Sănătăţii din Austria a anunţat că ţările europene acumulaseră o datorie de 226 de milioane de euro la casele de sănătate austriece. Ţările cu cele mai mari datorii erau Germania, cu 118 milioane de euro, România cu 12 milioane de euro, Italia cu 11,8 milioane de euro, Olanda cu 9,7 milioane de euro, şi Marea Britanie cu 7,2 milioane de euro, potrivit unui raport.
Puţin peste 100.000 de români au un card european de sănătate
Peste 190 de milioane de persoane deţin un card european de asigurări sociale de sănătate care le permite să obţină îngrijiri medicale de urgenţă când călătoresc în Uniunea Europeană, Elveţia, Liechtenstein, Norvegia şi Islanda. Doar puţin peste 100.000 sunt români, arată datele Comisiei Europene.
Numărul titularilor de Card European de Asigurari Sociale de Sănătate (CEASS) a crescut în mod constant, în 2012 înregistrându-se 15 milioane de noi cetăţeni care deţin un card european de asigurări sociale de sănătate, comparativ cu anul precedent.
Cum se foloseşte cardul european de sănătate
CEASS confirmă dreptul unei persoane de a primi tratament de urgenţă în cadrul sistemului public de sănătate al ţării gazdă în aceleaşi condiţii şi la acelaşi preţ ca şi cetăţenii ţării respective. Cardul este eliberat gratuit de către furnizorul naţional de servicii de asigurări de sănătate din ţara de origine. CEASS nu poate fi utilizat pentru a acoperi tratamentele planificate în altă ţară.
Spitalele care asigură servicii de sănătate publică sunt obligate să recunoască documentul. Astfel, în marea majoritate a cazurilor, pacienţii care prezintă cardul beneficiază de asistenţă medicală necesară, iar costurile le sunt rambursate. În cazul în care cardul nu este acceptat, pacienţii ar trebui să contacteze autoritatea de sănătate relevantă din ţara pe care o vizitează.
Numerele de contact pentru cazuri de urgenţă sunt uşor accesibile prin intermediul aplicaţiei CEASS pentru telefoanele de tip smartphone şi tablete.
Ce informaţii conţine cardul european de sănătate
În cazul unui nou refuz, pacienţii ar trebui să solicite asistenţă din partea autorităţilor din domeniul sănătăţii din ţara lor de origine, iar în cazul în care se confruntă din nou cu probleme, ar trebui să contacteze Comisia Europeană.
Împotriva oricărui stat membru care nu aplică legislaţia UE privind utilizarea CEASS vor fi iniţiate proceduri privind încălcarea dreptului UE.
Aplicaţia CEASS cuprinde informaţii despre card, numerele de telefon de urgenţă, tratamentele care sunt acoperite şi costurile, cum să depuneţi o cerere de rambursare şi cui trebuie să vă adresaţi în caz de pierdere a cardului. Aplicaţia acoperă toate cele 27 de ţări ale UE, precum şi Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia şi este disponibilă în 24 de limbi, cu posibilitatea de a trece de la o limbă la alta. Aplicaţia va fi adaptată în curând pentru a ţine seama de recenta aderare a Croaţiei la UE.
Pe aceeaşi temă:
Începe tipărirea cardurilor de sănătate: 200 de mii de exemplare până la sfârşitul lunii
Până la sfârşitul lunii iulie, cel puţin 200 de mii de carduri urmează să fie distribuite către casele judeţene de sănătate, a anunţat preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Cristian Buşoi, în cadrul unei conferinţe de presă.
Cardul electronic de sănătate şi dosarul elecronic al pacientului sunt proiecte care au prioritate pentru sistemul de sănătate, susţine Cristian Buşoi, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România, consideră că un card „este un instrument periculos pentru societate“ şi că istoricul medical al pacienţilor nu trebuie să apară pe cardurile de sănătate, aceste date fiind confidenţiale şi putând fi utilizate împotriva cetăţenilor.
Se încarcă comentariile...
