România declară război medicamentelor contrafăcute, procurate pe Internet. Cum pot fi depistate pilulele false

FOTO Adevărul

Disperaţi că nu găsesc tratamentele necesare în farmacii, românii ajung să îşi procure medicaţia de pe internet, ţara noastră fiind un „Eldorado“ al reţelelor subterane de traficanţi de medicamente.

România este bombardată de medicamente contrafăcute. În disperare de cauză şi pentru că nu găsesc medicamentele necesare în farmacii, românii apelează la internet şi ajung să-şi cumpere de acolo tratamente ieftine, ineficiente, care, mai grav, le pot pune viaţa în pericol. 

Produsele medicamentoase contrafăcute ajung pe piaţa din România prin tot felul de reţele subterane, afirmă chiar reprezentanţii asociaţiilor de pacienţi, asta pentru că, vândute pe internet sau prin intermediul reţelelor de socializare, ele nu sunt supuse unui control riguros, aşa cum se întâmplă în cazul medicamentelor vândute în farmacii. Şi chiar şi în cazul acestora, uneori pot exista scăpări. 

„Medicamentele contrafăcute nu prea ajung în farmacii, deşi au mai existat şi astfel de cazuri. Se găsesc însă din plin pe internet, vorbim în special de medicamente care se dau pe bază de reţetă. Sunt şanse foarte mari ca aceste produse să fie false. De pe internet ele pot fi uşor distribuite către pacienţi şi se ajunge aici pentru că, în disperare de cauză, pacientul care nu îşi găseşte medicamentul dar vede anunţuri pe diverse site-uri, îl comandă fără să se gândească la consecinţe”, a declarat, pentru „Adevărul”, Radu Gănescu, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC). 

Câţi bani dau anual europenii pe medicamente contrafăcute 

Concret, un studiu recent făcut de o companie farmaceutică arată că europenii cheltuiesc anual circa 10,5 miliarde de euro pe medicamente contrafăcute. Tocmai din acest motiv, Comisia Europeană a solicitat statelor membre ale Uniunii Europene (UE), pe lângă transpunerea Directivei Europene a Contrafacerii Medicamentelor, şi modificarea legislaţiei, astfel încât cei care fac comerţ cu produse medicamentoase falsificate să fie mai aspru pedepsiţi decât sunt în prezent. 

„Se vede când un produs este fals pentru că există o diferenţă de calitate. El nu seamănă cu produsul original. Spre exemplu, pacientul cronic, care ia un medicament de ani de zile, ştie cum e ambalajul, ştie cum arată cutia, dar cineva care nu ştie şi care nu a văzut medicamentul respectiv şi îl procură de pe internet poate fi uşor păcălit. Medicamentele false se vând în mediul online pentru că momentan nu este un mediu controlat”, a completat Radu Gănescu. 

Spre deosebire de alte state europene, fenomenul medicamentelor contrafăcute în România are o amploare mult mai mare. Un motiv îl reprezintă exportul paralel de medicamente, respectiv faptul că mii de cutii de produse medicamentoase esenţiale nu ajung la bolnavii români, ci merg direct la cei din Germania sau Austria. Iar dimensiunile exportului paralel vor fi şi ele cunoscute odată cu transpunerea directivei europene care se bazează pe trei elemente importante. 

Ce prevede directiva europeană 

În primul rând, pe ambalajul medicamentelor eliberate pe bază de reţetă va trebui să figureze un număr şi un dispozitiv de siguranţă, astfel încât farmaciştii să ştie că medicamentul în cauză este autentic iar ambalajul nu a fost deschis înainte de eliberare. În al doilea rând, se vor aplica principiile referitoare la buna practică de fabricaţie conform unor standarde de calitate corespunzătoare, indiferent dacă acestea sunt produse în UE sau importate. În al treilea rând, farmaciile online autorizate vor purta un logo unic pe întreg teritoriul Uniunii Europene.

Cazul seringilor cu interferon contrafăcute 

La rândul său, Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP), spune că în momentul în care directiva va fi pusă în practică, va exista o trasabilitate a medicamentului. „În momentul în care a intrat cutia de medicamente în ţară, se va şti unde este. Nu va fi posibil să se vândă o cutie cu aceeaşi serie, cu medicamente false. Această directivă nu va elimina în totalitate fenomenul medicamentelor contrafăcute, dar o bună parte din cei care pun astfel de produse la vânzare vor fi prinşi”, a arătat Barbu, adăugând că cele mai multe medicamente false provin din Egipt, China şi Pakistan. 

Un scandal a zguduit lumea farmaceutică din România în 2013, după ce în trei farmacii din ţară au fost găsite seringi contrafăcute nesterile, care în loc să conţină interferon pentru tratamentul hepatitei B şi C, conţineau glucoză, apă şi fibre celulozice. Cutiile cu seringi contrafăcute au fost identificate în două farmacii din Piteşti şi una din Ialomiţa, ele fiind ulterior confiscate. Tribunalul Bucureşti a deschis un dosar penal în acest caz, pentru spălare de bani, evaziune fiscală şi punerea de produse contrafăcute în circulaţie. 

Cum pot fi depistate medicamentele contrafăcute

Cei din sistem afirmă că sunt câţiva paşi prin care medicamentele contrafăcute pot fi depistate, deşi este greu să diferenţiezi un produs original de unul falsificat. În primul rând, medicamentele nu trebuie cumpărate de pe internet, ci doar din farmacii, riscul ca ele să fie contrafăcute în farmacii fiind unul extrem de scăzut. 

Ambalajul poate face şi el diferenţa, el nefiind lucios, numele produsului fiind scris cu caractere diferite de cel original. În ceea ce priveşte prospectul medicamentelor false, sunt şanse mari ca el să nu fie tradus şi în limba ţării în care sunt distribuite. Potrivit specialiştilor, culoarea ciudată a medicamentelor şi mirosul înţepător sunt alte semnale de alarmă. Referitor la preţ, dacă reducerea este una substanţială faţă de cel obişnuit, pacientul ar trebui să aibă câteva semne de întrebare cu privire la medicamentul pe care urmează să-l cumpere.