România va avea instituţia Avocatul Copilului. Experţi: Va fi un „watchdog” asupra respectării drepturilor copilului
0
Statul român va avea în sfârşit un „Avocat al Copilului“. Astfel, România va deveni cea de a 36-a ţară din Europa care va oferi protecţie copiilor prin intermediul unei asemenea autorităţi. Mai exact, Avocatul Copilului va monitoriza şi promova domeniul respectării drepturilor copilului.
„România poate deveni până la sfârşitul anulului cea de a 36-a ţară europeană care va avea o instituţie independentă sau un departament de promovare şi protejare a drepturilor copilului. Organizaţia noastră a pus pe agenda publică această problematică încă din 2001“, a declarat preşedintele Organizaţiei „Salvaţi Copiii“, Gabriela Alexandrescu, în cadrul unei dezbateri publice. Proiectul adoptat de Guvern ar urma să intre în vigoare cel târziu la finele anului, după ce va fi trecut şi de plenul Parlamentului, este de părere Avocatul Poporului, Victor Ciorbea.
Potrivit proiectului de lege, Avocatul Copilului este un adjunct al Avocatului Poporului, care „veghează la respectarea drepturilor copilului definite în Constituţia României, Convenţia cu privire la drepturile copilului şi alte prevederi legale. La îndeplinirea mandatului său, Avocatul Copilului se va conduce după binele copilului şi va avea în vedere faptul că mediul natural de dezvoltare a acestuia îl reprezintă familia.“
De ce este nevoie de instituţie
Reprezentanţii Organizaţiei „Salvaţi Copiii“ explică că o astfel de instituţie este necesară întrucât datele cu privire la respectarea drepturilor copilului sunt îngrijorătoare. „Avem cea mai mare mortalitate infantilă din Europa. Jumătate dintre copiii din România trăiesc în risc de sărăcie sau de excluziune socială. Pentru sute de mii de copii, accesul la servicii medicale, servicii sociale sau de educaţie este redus sau inexistent. Protecţia împotriva discriminării este deficitară, iar opiniile copiilor sunt rareori luate în considerare“, a explicat Gabriela Alexandrescu.
Reprezentanţii aceluiaşi ONG subliniază faptul că Avocatul Copilui este important şi pentru că poate monitoriza fenomenul violenţei asupra copilului, care este unul ascuns şi subraportat, afectând mai ales copiii din grupurile vulnerabile. „Copiii pot fi victime ale violenţei în familie, şcoli, în comunitate, în instituţiile de protecţie, pot fi abuzaţi prin intermediul internetului sau pot fi victime ale unor politici naţionale de protecţie defectuoase (copiii străzii) sau ale unor situaţii de conflict politic (copiii refugiaţi), pot fi exploataţi de către grupări de crimă organizată (traficul de persoane minore) sau pot fi supuşi la fapte de violenţă în cadrul unor practici tradiţionale nocive. În România, 38% dintre părinţi recunosc abuzul fizic asupra copiilor în familie, iar 63% dintre copii afirmă că sunt bătuţi acasă de către părinţii lor. Corecţiile precum <<lovitul cu palma>> sau <<urecheala>> nu sunt percepute de majoritatea părinţilor şi, într-o anumită măsură, nici de copii, ca fiind comportamente din sfera abuzului fizic“, se arată într-un raport realizat de „Salvaţi Copiii“.
Gabriela Alexandrescu a făcut precizări şi în legătură cu cadrul legislativ ofertant pentru această funcţie în vederea militării pentru respectarea drepturilor copilului. „România s-a angajat să respecte Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului şi Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, cât şi să asigure primordalitatea interesului principal al copilului în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii, întreprinse de autorităţile publice. Viitorul adjunct va dobândi capacitatea de a focaliza la nivel naţional atenţia asupra copilului, accelerând schimbările de mentalitate de care avem nevoie“, a mai declarat Alexandrescu.
18,5% dintre tinerii sub 24 de ani au cel mult opt clase
Reprezentanţii elevilor spun că introducerea instituţiei „Avocatul Poporului“ este foarte importantă pentru ei, întrucât aproximativ 95% dintre elevi sunt copii. Potrivit legii în vigoare, sunt încadrate sub statul de „copil“ persoanele cu vârste între 0-17 ani. „Deşi dreptul la educaţie este unul gratuit în acord cu Constituţia, părinţii trebuie să scoată bani din buzunare de cele mai multe ori pentru a-şi trimite copiii la şcoală. Ori aceste costuri ar trebui să fie suportate de stat prin finanţarea sistemului de învăţămâmânt. Acesta este unul dintre principalele motive care au determinat o rată mare a abandonului şcolar. Suntem ţara în care 18,5% dintre tinerii sub 24 de ani au cel mult opt clase. Din cohorta de copii născuţi în 1997, aproape 40% au părăsit timpuriu şcoala, iar între 2013 şi 2015, 35 de mii de copii navetişti au părăsit şcoala. Toate aceste cifre ne arată că noi, ca sistem, avem o problemă gravă“, a afirmat preşedintele Asociaţiei Elevilor din Constanţa, Alexandru Manda.
Reprezentanţii Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) au semnalat că cele mai multe sesizări cu privire la discriminarea copiilor (venite din parte părinţilor sau a ONG-urilor) sunt cu referire la situaţii petrecute în unităţile de învăţământ. „Vorbim de copii cu nevoi speciale, de exemplu cei cu ADHD, care nu sunt încadraţi în vreun grad de dizabilitate, dar totuşi au nevoie de o atenţie specială din partea cadrelor didactice. Au mai fost situaţii de discriminare, de exemplu, în centrele de corecţie sau în spitale. Erau saloane organizate pe etnii“, a declarat membrul CNCD, Teodora Berţi.
Cine desemnează persoana care va ocupa această funcţie
Avocatul Copilului este numit în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, iar propunerile de candidaţi se fac de către birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, la recomandarea grupurilor parlamentare din cele două Camere ale Parlamentului. Viitori candidaţi vor fi audiaţi de comisiile juridice din Camera Deputaţilor şi Senat. În vederea audierii, fiecare candidat va depune actele din care rezultă îndeplinirea condiţiilor prevăzute de Constituţie şi de prezenta lege pentru a fi numit Avocat al Copilului.
Mandatul acestuia este de 7 ani, începând cu data depunerii jurământului în faţa preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi încetează la data depunerii jurământului de către noul Avocat al Copilului, putând fi reînnoit o singură dată, conform iniţiativei legislative.
Un act legislativ mult aşteptat
„Este un act normativ important. Au existat patru iniţiative legislative în acest sens. Din păcate, fiecare dintre acestea, din diferite motive, nu au fost adoptate. Unul dintre ele este comun tuturor încercări- cel de neconstituţionalitate cu privire la încercarea de a avea o instituţie separată de Avocatul Poporului. Astfel, s-a optat pentru crearea unui nou domeniu şi o nouă funcţie sub autoritatea Avocatului Poporului, şi-anume << Avocatului Copilului>>“, a explicat preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului, Gabriela Coman.
Se încarcă comentariile...
