România, silită să investească în cercetare pentru a putea identifica noile tulpini ale SARS-CoV-2

Imagine: Shutterstock

România, silită să investească în cercetare pentru a putea identifica noile tulpini ale SARS-CoV-2 România ar putea fi obligată să aloce sume mari pentru cercetare pentru a putea identifica noile tulpini ale SARS-CoV-2 care circulă în prezent, cea mai cunoscută fiind tulpina descoperită în Marea Britanie, care s-a dovedit a fi mai contagioasă. Doar trei centre din România au realizat până în prezent secvenţierea genomică a noului coronavirus.

Comisia Europeană (CE) solicită statelor membre să facă analize pentru a depista noile tulpini ale coronavirusului pentru cel puţin 5% din testele pozitive şi să îşi actualizeze în cursul lunii februarie strategiile de testare pentru a reflecta noile variante.

„Statele membre ar trebui să crească urgent secvenţierea genomului la cel puţin 5%, de preferat 10% din rezultatele pozitive ale testelor de depistare. Testele făcute în prezent de numeroase state membre conţin mai puţin de 1% dintre probe, ceea ce este insuficient pentru a observa răspândirea tulpinilor sau pentru a detecta altele noi”, avertizează CE.

Secvenţierea genomică, proces costisitor şi de durată

Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a declarat că România dispune de doar trei centre unde se poate realiza secvenţierea genomică a noului coronavirus.

„Există multe feluri de teste RT-PCR. Unele dintre ele pot identifica o tulpină «altfel». Şi dintre tulpinile «altfel», prin secvenţiere – adică printr-un proces care se poate face în trei locuri în România, care durează câteva zile şi costă relativ mult – putem vedea dacă este această tulpină sau altă tulpină. La Ministerul Sănătăţii ne propunem cel puţin două lucruri: să avem un program de finanţare pentru această secvenţiere care este necesară şi să testăm mai mult”, a arătat Vlad Voiculescu.

Câte laboratoare au realizat secvenţierea virusului 

Primele informaţii asupra genomului SARS-CoV-2 au fost obţinute de Centrul Naţional de Gripă de la Institutul „Cantacuzino”. Pe 26 iunie 2020, o echipă de la MedLife a anunţat că în urma secvenţierii genomului SARS-CoV-2 cercetătorii au stabilit că noul coronavirus a ajuns în România via Europa, dar prezintă o identitate de 99,97% cu virusul din Wuhan. 

Pe data de 11 iulie 2020, Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava a anunţat că cercetătorii de acolo au reuşit secvenţierea genomului SARS-CoV-2, iar virusul din judeţul Suceava are caracteristici apropiate de cel care circula în Spania.

Unde au fost depistate mutaţiile

Până acum, toate mutaţiile majore au fost depistate în afara UE, respectiv în Marea Britanie, Africa de Sud şi Brazilia, dar asta nu înseamnă că respectivele tulpini au circulat doar acolo. Potrivit dr. Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină, faptul că o mutaţie a virusului SARS-CoV-2 care-l face mult mai contagios a fost identificată în primul rând în Marea Britanie nu este întâmplător. Această ţară, care a părăsit blocul comunitar la finalul anului 2020, este cea mai avansată din lume în utilizarea tehnicilor de supraveghere epidemiologică bazată pe genomică – public health genomics –, aici realizându-se secvenţierea a 50% din totalul genomurilor la nivel mondial, 10.000 pe săptămână. 

Dintre ţările UE, Danemarca are rata cea mai mare a secvenţierilor, cu 1.200 de analize pe săptămână. Cea mai afectată ţară europeană de tulpina identificată în Marea Britanie este Irlanda, unde jumătate dintre noile cazuri de infecţii sunt determinate de ea. Nu este însă singura ţară în care noua tulpină a fost confirmată.

Un singur caz de infecţie în România cu noua tulpină

În România, Ministerul Sănătăţii a anunţat că până acum s-a depistat un singur caz cu varianta din Marea Britanie. „Până la data de 17.01.2021 au fost raportate 76 de secvenţieri finalizate. La un singur caz a fost detectată noua variantă UK a SARS-CoV-2 - cazul din Giurgiu. Până în prezent au fost primite raportări de la trei laboratoare”, arată oficialii de la Sănătate.

Reamintim că infecţia cu noua tulpină a fost confirmată de laboratorul din cadrul Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof.dr. Matei Balş” din Bucureşti pentru o femeie de 27 de ani din Giurgiu care nu călătorise în străinătate şi care a ajuns la instituţia sanitară mai sus citată în primele zile ale anului 2021. Femeia avea semne uşoare de boală şi nu a fost internată. 

Dr. Marius Geantă subliniază că Marea Britanie alocă 90 de lire sterline – circa 100 de euro – per caz. Costurile includ un kit de analize – 55 de lire – puţin peste 60 de euro – la care se adaugă analiza datelor, a costurilor de personal etc. La volume mai mari, costul poate fi mai mic. Durata analizelor poate varia de la câteva ore, la una-două zile, în funcţie de tehnologia folosită şi de organizarea echipelor. Potrivit dr. Geantă, Marea Britanie a alocat anul trecut 21 de milioane de lire sterline – circa 23 de milioane de euro – pentru 230.000 de analize. 

Nu scăpăm curând de masca de protecţie

În afară de datele care arată că tulpina identificată în Marea Britanie este mai contagioasă, numeroase studii au dovedit că noul coronavirus se răspândeşte inclusiv prin picăturile emise atunci când o persoană infectată respiră, vorbeşte sau tuşeşte. Aceşti aerosoli plutesc în aer, spre deosebire de picăturile mai mari care cad, iar de aceea virusul se răspândeşte mult mai uşor în spaţii închise decât în aer liber.

Tocmai de aceea masca rămâne obligatorie până la imunizarea a 70% din populaţie cu vaccinul anti-COVID. Raed Afarat a declarat că obligaţia de a purta mască va fi eliminată gradual, pe măsură ce populaţia va fi vaccinată. „Poate că începe să dispară treptat din obligativitatea în aer liber, încet-încet să dispară şi din obligativitatea în spaţiile închise, dar cu anumite condiţii”, a declarat şeful DSU, fără a comunica o dată anume.

Anterior, reprezentantul României la OMS, Alexandru Rafila, a afirmat că masca de protecţie va fi obligatorie în continuare în acest an, în timp ce profesorul Adrian Streinu-Cercel spunea că nu vom scăpa de mască nici în 2023.

Studiu: Vaccinul Pfizer poate opri pandemia

Însă din Israel vin veşti bune. Un studiu realizat într-o clinică din Israel arată că este puţin probabil ca cei care primesc vaccinul Pfizer/BioNTech împotriva COVID-19 să transmită mai departe virusul altor persoane, arată cotidianul britanic „The Telegraph“. Din 102 participanţi la studiu (membri ai personalului medical de la Sheba Medical Center-n.r.), 100 au dezvoltat niveluri de anticorpi chiar mai mari decât pacienţii care s-au recuperat după o formă gravă de COVID-19, în timp ce doar doi nu s-au imunizat suficient. Studiul organizat de israelieni este primul indiciu că vaccinul Pfizer/BioNTech ar putea opri transmiterea coronavirusului.

Germania, în lockdown până pe 14 februarie

Până atunci, Germania a extins lockdownul naţional până la 14 februarie, cu noi reguli care fac obligatorie purtarea măştii în magazine şi în transportul public.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, şi şefii din 16 landuri federale au fost de acord să continue impunerea restricţiilor privind adunările şi închiderea grădiniţelor, şcolilor, restaurantelor şi magazinelor neesenţiale până la mijlocul lunii viitoare. O nouă regulă va interzice populaţiei să poarte măşti confecţionate acasă sau eşarfe în magazine sau în trenuri şi autobuze, impunând folosirea „măştilor clinice”.

OMS: Tulpina britanică, prezentă în cel puţin 60 de ţări

Varianta de coronavirus nou depistată în Marea Britanie – şi raportată la Organizaţia Mondială a Sănătăţii la jumătatea lunii decembrie – era prezentă săptămâna trecută în 60 de ţări şi teritorii, cu 10% mai mult decât la data de 12 ianuarie. Potrivit reprezentanţilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, tulpina britanică este prezentă în şase zone geografice ale OMS, în timp ce tulpina sud-africană, în patru astfel de zone, fără alte precizări. 

„În prezent există puţine informaţii disponibile pentru a se putea şti dacă transmisibilitatea sau severitatea sunt modificate de aceste noi variante“, potrivit reprezentanţilor ONU. Aceştia au mai spus că unele dintre caracteristicile genetice similare necesită studii mai aprofundate.