România, ca la ţară. Cele mai proaste drumuri şi afacerile prin care s-au scurs sute de milioane de euro pe asfaltări

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Problemele mici, dar numeroase ne transformă uneori o zi normală într-un calvar. De multe dăţi ele încep cu drumul spre serviciu. Deşi Statul ne încurajează indirect să ne cumpărăm maşini noi şi să le casăm pe cele vechi, tot instituţia care administrează banii pe care îi plătim lunar sub formă de taxe ne pune beţe-n roate, la propriu. adevarul.ro vă propune o vedere înspre cele mai proaste străzi din ţară, drum naţional cu drum naţional.

Unora le place mersul cu maşina, altora cel pe jos. Este cert însă că absolut toţi românii cu un loc de muncă circulă măcar o dată pe an pe un drum naţional. Cu toate că ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine a declarat recent că cel mai prost drum din ţară este DN29 Suceava-Botoşani, adevarul.ro vă prezintă şi alte astfel de drumuri cu probleme.

Reabilitările masive sunt amânate de ani de zile în cazul unora, altle drumuri sunt plombate periodic dar fără rezultate, iar unele sunt reabilitate cu anii. În oricare dintre cazuri, este cert că România nu duce lipsă de drumuri naţionale pe care se circulă ca pe uliţă.  

Spre paradoxul situaţiei, infrastructura din Capitală nu este nici pe departe demnă de o capitală europeană, Bucureştiul având nevoie ca de aer de proiecte care să reducă aglomeraţia dar şi drumurile precare. Centura oraşului şi Zona 8 din Sectorul 5 al Capitalei sunt două exemple care dezvăluie starea proastă a infrastructurii stradale.

Un studiu al Forumului Economic Mondial poziţionează România în fruntea clasamentului când vine vorba de cele mai proaste drumuri din Europa, şi ocupă treapta a III-a în lume la acelaşi capitol. Drumurile naţionale care străbat municipiul Bucureşti sunt în procent de 95,3% cu durată depăşită. Bucureştiul are nevoie ca de aer de mari proiecte de infrastructură care să fluidizeze traficul, să modernizeze şi să ridice imaginea oraşului până la nivelul unei capitale europene.

Cel mai prost drum din Neamţ, neglijat din 1989

Pe DN 17 B, de la viaductul din Poiana Teiului şi până la ieşirea din judeţ, spre Suceava, nu s-a mai turnat covor asfaltic din 1989. Administratorul drumului nu prevede în acest an decât  plombări. Consilierii judeţeni îl invită pe minsitrul Şova la un tur pe traseul Roman-Piatra Neamţ-Bicaz-Borca.

Sectorul de Drum Naţional cuprins între comunele Poiana Teiului (după viaduct) şi Borca (spre judeţul Suceava) este în ultimii ani cea mai afectată arteră de circulaţie ddn17in Neamţ.

Alte drumuri din ţară se plombează de ani de zile, fără se există însă investiţii masive de reabilitare.
Cluj: 25 kilometri ar putea fi modernizaţi la vară

Drumul Judeţean Răscruci-Borşa-Panticeu, care are aproximativ 25 de kilometri, a fost plombat anul trecut, nu a fost reabilitat de vreo 10 ani, susţin reprezentanţii Consiliului Judeţean Cluj, şi din vară va  fi modernizat.

Dumul Judeţean Răscruci-Borşa-Panticeu este unul dintre cele mai proaste tronsoane din Cluj. A fost plombat anul trecut, dar necesită reparaţii seriose. „Este un drum pe care nu s-au făcut lucrări de modernizare de vreo 10 ani. Drumul e prins într-un proiect de reabilitare care se află în faza de documentaţie. Se va începe din vară“, spun reprezentanţii Consiliului Judeţean Cluj.

Există şi situaţii unde reabilitarea unui drum de 38 de kilometri durează opt ani.

Eşec de Cartea Recordurilor. Drumul dintre Iaşi şi Botoşani, asfaltat din 2007 şi până în 2015

Proiectul modernizării drumului între Iaşi şi Botoşani a fost lansat în 2007, a fost găsit un constructor în 2011, iar spre sfârşitul anului 2012 contractul a fost reziliat. În acest moment, încă se caută o firmă care să asfalteze principala legătură rutieră între cele două judeţe.

Şefii Consiliilor Judeţene Iaşi şi Botoşani se pot lăuda cu un "mini-Bechtel" de Moldova. Rolul firmei căpuşă pentru banii publici este jucat în acest caz de Euroconstruct Group din Iaşi, care a luat parte în 2010 la o licitaţie organizată de Consiliul Judeţean Iaşi pentru asfaltarea DJ 282, principala legătură rutieră între Iaşi şi Botoşani.

Reşiţa: exemple de bani publici cheltuiţi prost 

Drumurile spre Muntele Mic şi Semenic, drumul judeţean Reşiţa-Grădinari, DN 57 Oraviţa-Moraviţa dar şi DN 57 de pe Clisura Dunării concurează pentru cele mai proaste drumuri ale judeţului Caraş-Severin. Nu trebuie uitate nici Variantele de Ocolire Domaşnea şi Caransebeş, care sunt mai mult închise pentru reparaţii decât deschise circulaţiei.

Cel mai grav exemplu de proastă cheltuire a banului public este Varianta de Ocolire Domaşnea, realizată de firma greacă Pantechniki. Lucrările au început ăn 2002 dar nu au fost recepţionate niciodată. În decembrie 2011 secretarul de stat Alexandru Nazare inaugura lucrarea, deşi recepţia nu a fost făcută.

În 2012 a avut loc o serioasă surpare de teren, la care se lucrează şi astăzi, timp de doi ani de zile Varainta de ocolire fiind tot timpul închisă. La vremea respectivă se vorbea că firma Pantechniki ar avea legături serioase cu fostul ministru al transportului Leonard Orban, dar dovezi în această direcţie n-au fost produse până astăzi.

Arterele din judeţul Constanţa care chinuie şoferii

Cel puţin în statistici, judeţul Constanţa figurează ca stând „foarte bine“ la capitolul drumuri. Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, doar un sfert din drumurile naţionale ale Constanţei au o durată de viaţă depăşită.

Topul este condus de Arad (10% din drumurile naţionale cu durată de viaţă depăşită), Mehedinţi (15,4%), Caraş Severin (17,2%), Harghita (20,7%), Constanţa (24,1%). La polul opus se află Maramureş (100%), Sălaj (100%), Bihor (95,4%), municipiul Bucureşti (95,3%) şi Argeş (94,8%).

Judeţul Constanţa are 1.522,086 kilometri de drum naţional şi 169,190 kilometri de autostradă. Alţi 50,437 kilometri sunt în administrarea municipiilor din judeţ: Constanţa, Mangalia, Medgidia. Poduri sunt 212 la număr, însumând 16.527,30 metri liniari.

Sălaj: unele n-au văzut niciodată asfaltul, altele sunt plombate anual, dar degeaba

Chiar dacă pe drumurile naţionale şi judeţene din judeţul Sălaj s-a investit foarte mult în ultima perioadă, o discuţie cu reprezentanţii transportatorilor şi cu şoferii din judeţ scoate imediat la iveală că sunt drumuri, în special judeţene, pe care e bine să le ocoleşti dacă vrei să nu treci, în fiecare săptămână, pe la mecanic.

Un astfel de drum este, potrivit lui Radu Cotârţă, şef de coloană la o importantă firmă de transport persoane din judeţ, ale cărei maşini bat, zilnic, judeţul pe toate traselele, drumul judeţean 191 D Nuşfalău - Valcău de Jos - Fizeş - Sîg. "Este dezastru acolo. Este un drum impracticabil. Vai de capul - mai bine zis de roţile - maşinilor care trec pe acolo. Noi lunar băgăm maşinile în revizie", spune şeful de coloană.

Un alt drum de coşmar din judeţ este DJ 110 E Nuşfalău - Plopiş - Făget. "Se rup, efectiv, maşinile, mai ales dincolo de Nuşfalău, unde ducem în fiecare zi mii de oameni la fabrica din zonă", explică Cotârţă.

Zeci de kilometri de drumuri din judeţul Vrancea, nevoie urgentă de reparaţii

Zeci de kilometri de drumuri din judeţul Vrancea au nevoie urgent de reparaţii, şoferii fiind puşi la grea încercare atunci când circulă pe arterele în cauză.

Drumul Judeţean 205 B, care face legătura între E85 şi centrul comunei Urecheşti arată mai rău ca după un bombardament.

Asta după ce anul trecut, chiar înainte cu câteva zile de alegerile locale, a fost peticit în mare grabă, pe ploaie, de firma deputatului PSD Victor Roman, după cum spune primarul Nistor Bratosin.

Un drum forestier, cu rang de arteră judeţeană, leagă Prahova de Braşov

DJ 102 I, care face legătura între Câmpina şi Săcele, poate fi numit, pe bună dreptate, coşmarul oricărui şofer sau visul unui amator de off road. Porţiunea de drum până la Valea Doftanei este blocată deseori de alunecările de teren, pe când bucata care ajunge la Săcele poate fi considerată cu greu drum judeţean pentru că, în realitate, este doar un drum forestier, potrivit pentru off-road.

În fiecare iarnă sau după ploi mai abundente, DJ 102 I, care face legătura între Câmpina şi Valea Doftanei devine impracticabil, iar circulaţia se blochează sau se desfăşoară cu mare dificultate. În loc să ţină pe loc alunecările, parapeţii de beton ajung deseori pe drum, cu tot cu şuvoaiele şi pământul de pe versanţi. Intervenţiile autorităţilor, cel puţin pe sectorul până la barajul Paltinu, se reduc, anual, la cârpeli sau plombări ale gropilor.

Drumul Ruşinii, arteră de 25 de kilometri

Drumul Şercaia-Hoghiz este  numit şi „Drumul Ruşinii“ şi are o lungime de 25 de kilometri. Este într-o stare deplorabilă, nu are fundaţie, iar şoferii nu au cum să ocolească gropile. Toată şoseaua este plină de cratere. Consiliul Judeţeana a încercat de mai multe ori să obţină fonduri pentru repararea drumului, dar toate guvernele din ultimii ani au refuzat să dea finanţare. Consiliul Judeţean a propus chiar tranformarea şoselei în drum naţional pentru a obţine bani, dar nu a primit un aviz favorabil de la Bucureşti, deşi drumul este intens circulat.

Consiliul Judeţean a încercat în ultimii zece ani să repare drumul judeţean 104 de mai multe ori, dar s-a izbit de aceeaşi problemă: lipsa fondurilor.

Bistriţa: drumurile naţionale, între regii asfaltului şi ignoranţă

Lucrările pentru reabilitarea Drumului Judeţean 151, care leagă Bistriţa-Năsăud de Mureş, au început în anul 2010, licitaţia fiind câştigată de compania controlată de Nelu Iordache, Romstrade. Valoarea totală a proiectului de reabilitare, cofinanţat din fonduri europene, este de peste 126 de milioane de lei.

Soarta drumurilor naţionale şi judeţene din Bistriţa-Năsăud pare să nu fie una fericită. Dacă unele drumuri sunt ignorate de ani de zile, fiind folosite doar în campanie electorală pentru câteva voturi în plus, altele sunt reabilitate de regi ai asflatului care pun mâna pe bani buni şi lasă în urmă lucrări făcute de mântuială.

Satu Mare: Autostrada oraşului, de ani de zile impracticabil

Drumul judeţean DJ 109, cunoscut ca şi „Autostrada Oaşului“, este de ani de zile aproape impracticabil. După ce firma care a câştigat licitaţia în 2010 a renunţat la lucrare, executând doar circa 30% din aceasta, şantierul a fost închis şi este în acelaşi stadiu şi astăzi, după mai bine de trei ani. Într- o situaţie asemănătoare se află şi drumul naţional DN 19 F Satu Mare – Apa.

Botoşani: "Drumul Morţii", cel mai prost drum din ţară

Şoferii îl cunosc drept "Drumul Morţii", mulţi nici nu mai îndrăznesc să îl mai străbată iar guvernanţii, după 20 de ani şi-au dat în sfârşit seama că este cel mai prost drum din ţară. Acesta este drumul naţional 29, parte a drumului european E 58, ce leagă Botoşaniul de Suceava.

Dincolo de cuvinte sunt, însă, kilometri de gropi, pentru care fiecare şofer  este taxat prin intermediul rovignetei. Drumul este "marcat" aproape din bornă în bornă cu cruci ce amintesc de cei care au murit în accidente rutiere. Deşi toată lumea ştie nimeni nu face nimic pentru a repara un drum, asupra căruia au intervenit ultima dată doar utilajele puse în mişcare de şoferii Partidului Comunist Român.

Vaslui, în topul celor mai proaste drumuri

Judeţul Vaslui se poate „lăuda“ că are cele mai proaste drumuri din România. Practic, nu există drum naţional  care să nu fie plin de gropi pe anumite porţiuni. De cele judeţene nici nu se mai pune problema, deoarece 80% dintre ele arată ca după război.

Poate cel mai prost drum din ţară este DN 15D, cel care leagă judeţul Vaslui de judeţul Neamţ. Dacă din municipiul reşedinţă de judeţ până la Negreşti se circulă în condiţii acceptabile, de la ultima locaţie până la graniţa cu judeţul vecin drumul este un adevărat calvar pentru şoferi. Gropile s-au transformat, de-a lungul timpului, în adevărate cratere care, din păcate, s-au şi înmulţit de la un an la altul. Pe anumite porţiuni, nici chiar şoferii cu experienţă nu pot evita o groapă fără să intre cu roţile în alta.

Situaţia este similară şi pe drumul naţiuonal DN 2F, care face legătura cu judeţul Bacău. Ca să mai spele din ruşine, muncitorii de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), secţia Vaslui, au avut bunăvoinţa de a trasa marcajul axial, în speranţa că proprietarii de maşini vor mai uita de gropi. Lista poate continua şi cu DN 24A, cel care face legătura între municipiul Bârlad cu oraşul Huşi, toţi cei care tranzitează Valea Prutului putând confirma drumul arată jalnic.

Pentru acest articol au colaborat Mădălina Mihalache, Florin Jbanca, Florina Pop, Cezar Pădurariu, Cristian Franţ, Sînziana Ionescu, Olimpia Man, Ştefan Borcea, Dana Mihai, Simona Suciu, Cristina Cicău, Bianca Sara, Miruna Luca, Ionuţ Balaban.  

Pe aceeaşi temă mai puteţi consulta:

Ministerul de Finanţe: La Tarom, CFR Infrastructură şi Poştă sunt indemnizaţii de 12.000 de euro pe lună, cele mai mari de la stat

FOTO Autostrada Deva – Orăştie a fost inaugurată. Circulaţia e deschisă pe cei 33 de kilometri ai tronsonului rutier

Bechtel-The End: O ţeapă colosală a unui asasin economic

INFOGRAFIE Contractul păgubos semnat cu Bechtel a fost reziliat. Statul român trebuie să achite companiei americane despăgubiri de 37,2 milioane de euro

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite