Românii au idei: gard din capace şi ţuică la robinet (FOTO şi VIDEO)

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Oamenii inventivi din toate colţurile ţării găsesc soluţii trăsnite şi practice pentru orice problemă. Alexandru Chirilă (67 de ani), din comuna ieşeană Schitu Duca, vrea să intre în Cartea Recordurilor cu un gard construit numai din capacele sticlelor de suc sau de apă minerală. În casa familiei Voivod, din cătunul maramureşean Întrerâuri, s-a înfiripat visul a milioane de români: palinca curge direct de la robinet! Un buzo

La 67 de ani, bădia Alexandru Chirilă are de gând să intre în Cartea Recordurilor cu un gard făcut numai din capace din plastic. Sexagenarul din satul ieşean Blaga, comuna Schitu Duca, a lucrat zi de zi, la opera sa, realizată din capace adunate de la sticlele de suc sau de apă minerală. Ideea i-a venit atunci când a văzut puzderia de PET-uri aruncate peste tot pe unde mergea. Şi-a dat seama că nu va rămâne vreodată în pană de materie primă gratuită, aşa că s-a pus serios pe treabă, impulsionat şi de gândul că nu a mai auzit să fi pus altcineva în aplicare o asemenea idee.

image

După doi ani de muncă, gardul multicolor măsoară 16 metri lungime şi 1,5 înălţime. „Mai am câteva rame de făcut şi pot să le montez la vară în locul gardului vechi. Numai bine, că am auzit că asfaltează drumul şi vor trece o mulţime de maşini pe aici şi oameni care să-l admire. Mă gândesc că poate intru chiar şi în Cartea Recordurilor", spune sexagenarul. Alexandru Chirilă nu s-a mulţumit însă doar să înşire pe sârmă capacele, fără nicio noimă, ci a ales un model pentru fiecare dintre cele opt rame, în funcţie de culoarea capacului. „Ăsta nu-i lucru uşor. E nevoie chiar de un calcul matematic. Altfel rişti să nu-ţi iasă cum trebuie şi trebuie să strici totul", explică săteanul.

Vezi de ce s-a apucat Alexandru Chirilă să facă garduri din capace:

image

47.000 de capace înşirate

Fiecare ramă are doi metri lungime şi 1,5 înălţime. „Ca să umplu una de asta îmi trebuie cam 4.000 de capace, iar până acum am folosit peste 47.000 de bucăţi. În fiecare capac am dat patru găuri cu sula, prin care trec sârma galvanizată. Dintotdeauna mi-a plăcut să mă ocup de lucruri migăloase", explică ieşeanul.



I-a plăcut foarte mult să facă şi traforaj, dar acum nu mai găseşte pânze şi placaj. „Am făcut lampadare, Turnul Eiffel, un castel chiar şi aş fi vrut să fac şi Palatul Culturii, dar nu am avut modelul necesar", spune el. Când i-a spus nevestei ce are de gând să facă, Paulina n-a zis nu. Ba chiar s-a bucurat că Alexandru va avea o ocupaţie şi va fuma mai puţin.

image
image

„Am un bărbat care are tot felul de idei. Din cauza bolilor, nu prea poate să stea afară şi lucrează în casă. Eu mă duc să văd de animale, de prăşit. Lui îi plac lucrurile astea, să nu mai aibă nimeni ca el. M-am gândit că, dacă se apucă de el, lasă şi ţigările", spune Paulina Chirilă. După ce va pune şi ultimul capac la gardul său unicat, Alexandru Chirilă îşi va face şi o cupolă din sticle de plastic de doi litri ca să-şi acopere via din faţa casei de furia grindinei, dar şi o portiţă din brichete folosite. Că tot are materiale din belşug.

Trei feluri de palincă la robinet

Când vrea o palincă, Teofil Voivod deschide robinetul Foto: Cosmin Carp Teofi

image

La mai puţin de 50 de kilometri de Baia Mare, în casa familiei Voivod din cătunul Întrerâuri palinca vine direct de la robinet. Şi nu de ieri, de azi, ci încă de acum 30 de ani! „Când făceam instalaţia de apă în casă ne-am gândit să ne facem şi o instalaţie de palincă, pentru că de fiecare dată trebuia să mergem ori în pod, ori în beci. Aşa că am montat un recipient de 50 de litri în pod şi prin perete am tras conducte care vin tocmai în casă", povesteşte Teofil Voivod.

De-a lungul anilor, instalaţia a fost îmbunătăţită de mai multe ori şi a devenit una dintre cele mai cunoscute invenţii din judeţ. „De multe ori aveam probleme cu furtunurile montate. Aşa că am înlocuit toată instalaţia cu ţevi din PVC, iar la capătul lor am montat două robinete prin care curg diferite sortimente de palincă", adăugă maramureşeanul.

Sute de persoane au venit, până acum, la familia Voivod pentru a vedea invenţia şi toţi au spus că e cea mai bună horincă. „Facem palincă de când ne ştim. Aici nu există altă băutură în afară de asta. Nicăieri în ţară nu se bea palincă mai bună ca la noi. Trebuie doar să respecţi reţeta întocmai şi să ai grijă ca fructele să nu fie stricate când le culegi. Multă lume face palinca din tot soiul de prune sau mere, dar noi le alegem doar pe cele mai bune. De aceea toată lumea ne laudă produsul", explică Aurelia Voivod.

În casa maramureşenilor există tot timpul cel puţin trei soiuri de palincă de cea mai bună calitate. Dar când vine vorba să decidă care-i cea mai bună dintre toate, soţii Voivod n-ajung la consens. „Cea mai bună e din prune bistriţene. Trebuie lăsate patru săptămâni la fermentat, după care fructele se fierb. În urma distilării, palinca din prunele bistriţene are o aromă fină şi cam 50-52 de grade", susţine Teofil. Nevasta-i de altă părere: cea mai bună palincă din casa lor e veche de 22 de ani şi e pregătită pentru nunta fiului lor, Gabriel. „În anul în care s-a născut feciorul nostru am pus deoparte 100 de litri de palincă de care nu s-a atins nimeni până acum. E cea mai bună palincă pe care o avem noi. Ea va fi pe mesele nuntaşilor când se va însura Gabriel", spune Aurelia Voivod.

Periuţa de dinţi cu manivelă curăţă mai bine obrajii şi limba

Marian Ivan spune că periuţa lui e mai bună decât cele obişnuite   Foto: Denisa Baciu



BUZĂU,Denisa Baciu

Toată viaţa, Marian Ivan, un buzoian în vârstă de 56 de ani, s-a ocupat cu grădinăritul, a făcut comerţ sau a fost ospătar pe litoral, însă niciodată nu i-au lipsit ideile practice. În urmă cu doi ani, revoltat de un studiu realizat de cercetătorii britanici, din care reieşea că românii îşi schimbă periuţa de dinţi doar o dată la doi ani, s-a gândit să inventeze el însuşi o periuţă care să fie la îndemâna tuturor.

„Când am văzut acel studiu m-am gândit că poate preţul este prea mare pentru buzunarele noastre şi mi-am zis că aş putea să fac eu una mai ieftină. Mi-am zis că rotirea este secretul periuţei şi i-am aplicat un mâner, o manivelă şi un tubuleţ pe corpul periuţei, care îi dă mobilitatea. Acum îi lipsesc doar perii, pentru că aceştia nu se pot aplica decât cu ajutorul maşinăriilor. Dar şi aici este diferită, pentru că se vor aplica circular, deci va fi o periuţă rotundă", explică Marian Ivan.

Poate fi folosită doar cu ambele mâini

Inventatorul susţine că obiectul pe care l-a conceput este singurul care oferă o curăţare completă a cavităţii bucale. „Periuţa execută o mişcare pentru spălare de la baza dintelui la vârful acestuia, aşa cum ne recomandă specialiştii. Astfel, se execută şi o curăţare involuntară a obrazului, a gingiei şi a limbii. Se poate schimba şi sensul de  rotaţie, încât să se poate curăţa şi maxilarul superior şi cel inferior", subliniază Marian Ivan.

Medicii stomatologi care au văzut noua periuţă spun că aceasta are şi avantaje şi dezavantaje. „Mi se pare că este destul de incomodă, pentru că trebuie să o foloseşti cu ambele mâini. În schimb, sunt foarte utile direcţia de curăţare şi faptul că se învârteşte şi într-o parte şi în alta. Astfel se asigură o curăţare a dinţilor superioară periuţelor clasice", este de părere Mirela Negoiţă, medic stomatolog în Buzău.

"Mi se pare că este destul de incomodă, pentru că trebuie să o foloseşti cu ambele mâini. În schimb, sunt foarte utile direcţia de curăţare şi faptul că se învârteşte şi într-o parte şi în alta."
Mirela Negoiţă
stomatolog

Şase bormaşini în loc de motor

image

Kartul a fost botezat Bistritz, după numele medieval al oraşului   Foto: Anamaria Cadiş



BISTRIŢA,Anamaria Cadiş

Patru tineri bistriţeni au construit un autovehicul experimental, propulsat de şase maşini de găurit. Cu acest monopost ei vor participa în weekend la o competiţie internaţională din Ungaria. Cei patru, Bogdan Pop Coman, Cătălin Boanţă, Adrian Fetti şi Raul Marina sunt studenţi în anul I şi II la Cluj-Napoca şi formează echipa A-Team. Ei speră ca anul acesta să câştige cu maşina lor concursul Bosch Electromobil Race de la Miskolc.

Competiţia impune folosirea unor scule marca Bosch pentru a pune în mişcare autovehiculele participante. Ideea participării la concurs i-a venit lui Bogdan Coman, student în anul II la secţia Construcţii de Maşini a Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca. El i-a cooptat pe ceilalţi membri ai echipei şi s-au pus pe treabă. „Construirea kartului a durat patru luni, deoarece am lucrat la el doar în weekenduri", spune el.

„Cred că avem şanse să câştigăm, deoarece faţă de aparatul de anul trecut, acum avem un calcul al rapoartelor mult mai bun şi am realizat şi cutie de viteze", spune Coman. Bormaşinile pun în mişcare lanţuri de bicicletă, iar acestea învârtesc roţile monopostului. Kartul cântăreşte 65 de kilograme, are 0,2 cai putere, o autonomie de patru minute, iar viteza maximă este de 60 de kilometri pe oră.

image
Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite