Românii, reclamanţi codaşi. Cât la sută din produsele cumpărate sunt, de fapt, folosite?

Românii nu obişnuiesc să facă reclamaţii atunci când li se încalcă drepturile de consumatori, astfel că România ocupă unul dintre ultimele locuri în UE la acest capitol, arată Sorin Mierlea, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor.

„România se află pe locul 25 din 27 la nivelul anului 2011 în privinţa numărului de reclamaţii legate de protecţia consumatorului. Din păcate, exerciţiul acesta de a face o sesizare sau plângere le este străin românilor”, a spus Mierlea.

Primele trei locuri în topul ţărilor ai căror cetăţeni depun plângeri legate de protecţia consumatorului sunt Marea Britanie, Germania şi Belgia.

„În aceste ţări, organizaţiile neguvernamentale care activează în domeniul protecţiei consumatorului se bucură de mai multă încredere în rândul populaţiei decât Armata sau Biserica. (...) Este şi o problemă de a încerca. Iar în momentul în care încercăm, să avem şi credinţa că se întâmplă ceva, să urmărim sesizarea respectivă, să urmărim să ni se răspundă. Pe de altă parte, ceea ce este îmbucurător în ultimii ani este faptul că crescut cu peste 50% soluţionarea alternativă a disputelor, adică prin medierea litigiului dintre agentul economic şi cumpărător”, a spus reprezentantul Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor.

Regulile de aur ale consumatorului

Mierlea a explicat că cele mai multe probleme legate de protecţia consumatorului ar putea fi evitate, dacă toată lumea ar respecta trei reguli de aur: citirea etichetei produsului, verificarea termenului de valabilitate şi solicitarea bonului fiscal.

„Bonul fiscal este un document justificativ pe care să-l ataşăm plângerii atunci când solicităm despăgubiri materiale sau morale dacă produsul sau serviciul a fost neconform specificaţiilor. În plus, orice consumator român are posibilitatea să acţioneze în justiţie, fără taxe judiciare sau de timbru, furnizorul produsului sau al serviciului”, a arătat Sorin Mierlea.

Preşedintele Asociaţiei a explicat că inerţia consumatorului român conduce la risipă, întrucât în gospodăriile din România 40% din produsele cumpărate sunt nefolosite sau aruncate la gunoi.

40% risipă

„De fapt, înseamnă risipă, adică produse cumpărate, dar nefolosite sau aruncate la gunoi, care se cifrează în gospodăriile din România la aproape 40%. Este enorm”, a spus Mierlea.

Mierlea a îndemnat românii să înainteze plângeri atunci când nu sunt mulţumiţi de calitatea produselor achiziţionate. El a oferit exemplul ţărilor precum Olanda, unde fiecare familie este membră a unei organizaţii non-guvernamentale pentru protecţia consumatorului.

„În România, taxa anuală la un ONG de profil se ridică la 25 de lei. Nu cred că este o sumă mare în raport cu beneficiile pe care un client le-ar putea avea în calitate de membru al asociaţiei respective”, a mai spus Mierlea.

Voi ce aţi reclamat ultima oară?