Ruşii şi românii, cei mai nemulţumiţi europeni de traiul lor la 30 de ani de la căderea comunismului

Mai mult de jumătate dintre români cred că la 30 de ani de la prăbuşirea comunismului în Europa viaţa lor nu s-a schimbat în bine, un procent comparabil doar cu percepţia cetăţenilor Rusiei cu privire la evoluţiile din ultimele trei decenii.

Polonia conduce detaşat clasamentul ţărilor ai căror cetăţeni consideră că viaţa li s-a îmbunătăţit atât la nivel naţional (55%), cât şi la nivelul comunităţilor (50%) după evenimentele de la finalul anului 1989. Rusia este codaşa clasamentului – aici, doar 19% din cetăţeni cred că viaţa lor s-a schimbat în bine, procentul pentru grupul de vârstă 50-74 de ani fiind chiar mai mic, de doar 16%. Cel puţin asta arată recentul sondaj Ipsos care studiază modul în care cetăţenii a 16 state, majoritatea din Europa, au resimţit influenţa căderii Zidului Berlinului asupra propriei vieţi.

România, potrivit sondajului Ipsos, este mult mai apropiată de Rusia decât de Polonia. Mai exact, 52% dintre respondenţi dezaprobă ideea că viaţa lor s-a schimbat în bine pe plan naţional, iar la nivelul comunităţilor, doar 31% dintre românii intervievaţi consideră că viaţa a cunoscut o îmbunătăţire în acest timp, procent similar cu cel al Ungariei. În funcţie de grupurile de vârstă, cercetarea arată că 59% dintre românii intervievaţi cu vârstă cuprinsă între 35 şi 49 de ani sunt în dezacord cu ideea că viaţa s-a îmbunătăţit în România în ultimii 30 de ani, in timp ce doar 12% sunt de acord cu această afirmaţie. Atunci când vine vorba de ţelurile comune împărtăşite de estul şi vestul Europei, cetăţenii  statelor care cred în cea mai mare măsură în această afirmaţie provin din Turcia (44%), Marea Britanie (35%), Polonia (35%) şi România (34%), în timp ce Ungaria (18%) şi Germania (25%)  se numără printre statele ai căror cetăţeni cred cel mai puţin în această afirmaţie. Per total, scepticismul faţă de existenţa unor scopuri comune între cele două părţi ale continentului se manifestă cu  precădere în rândul persoanelor în vârstă.

Calitatea vieţii nu stă doar în salarii

„Este un procent uriaş, pe care-l cunoaştem de foarte mulţi ani din multe alte studii, şi care ar trebui să-i îngrijoreze pe guvernanţi. Din păcate, atunci când vorbim de nivelul de trai ne-am obişnuit să ne uităm doar la salarii, însă dacă ne uităm la nivelul de trai din societatea de azi vedem că avem foarte multe deficienţe: calitatea serviciilor de sănătate, educaţie, siguranţa locurilor de muncă, aspecte care pentru o mare parte din populaţie au devenit prohibitive. De exemplu, foarte mulţi români preferă să se mute în Italia, să-şi ducă familia acolo, chiar dacă au un salariu care nu le permite o viaţă fără griji. Ei preferă acolo pentru tot ce înseamnă viaţa de zi cu zi: spitale, tratament decent, educaţie şi multe altele. Sigur că pe vremea lui Ceauşescu nu aveam libertatea de a face tot însă, trebuie să recunoaştem că existau anumite beneficii: o siguranţă a locului de muncă, în ceea ce priveşte o casă, în timp ce azi vedem cum prin spitale te trimit să-şi cumperi medicamente, şcoala e gratuită numai la nivel declarativ, şi chiar şi aşa multe dintre acestea mai au încă WC-ul în curte. Este şi acesta un indicativ pentru dezvoltarea unei societăţi. Sigur, aceste cifre s-ar putea părea surprinzătoare pentru cei din marile oraşe din ţară, însă România este şi cea cu satele depopulate, unde oamenii nu au şcoli, spitale”, explică sociologul Vladimir Ionaş. 

România mai pierde o poziţie într-un clasament al calităţii vieţii

România este pe locul 45 la nivel mondial într-un clasament pentru anul 2019 care măsoară calitatea vieţii şi bunăstarea socială din 149 de ţări. Studiul realizat de organizaţia Social Progress Imperative atrage atenţia asupra unor probleme profunde ale României prin comparaţie cu statele care au un PIB similar pe cap de locuitor. Astfel, România performează cel mai slab atunci când vine vorba de serviciile de apă şi de salubritate (locul 83), sănătate şi bunăstare (locul 74) şi accesul la educaţie (locul 73). În schimb, România performează marginal mai bine atunci când vine vorba de siguranţă personală (locul 36), calitatea mediului (locul 40) şi drepturi personale (locul 48). 

Pe primele locuri din clasament se regăsesc Norvegia, Danemarca şi Elveţia, în timp ce pe ultimele sunt ţări de pe continetul african, precum Ciad, Sudanul de Sud şi Republica Centrafricană. Studiul semnalează că 137 din cele 149 de ţări cuprinse în analiză au cunoscut o îmbunătăţire privind calitatea vieţii şi bunăstarea socială în perioada 2014-2019, deşi nu există o evoluţie unitară a celor 12 coordonate evaluate. Indicele global cumulat raportat la populaţie a crescut de la 62,16 din 100 în 2014, la 64,47 în 2019.