Salvaţi Copiii lansează platforma voteazapentrucopii.ro, o analiză a programelor politice cu referire la copii pentru alegerile din 6 decembrie 2020

În România, peste 1.000.000 de copii se află în risc de sărăcie şi excluziune socială şi nu au beneficiat de educaţie de calitate în timpul pandemiei[1], iar 45.000 dintre ei abandonează anual şcoala, în timp ce şase nou-născuţi dintr-o mie mor înainte de a împlini un an. [1] Eurostat, 2019; www.edupedu.ro; www.salvaticopiii.ro.

Cu toate acestea, garantarea drepturilor copilului, prin protecţie împotriva oricăror forme de abuz, prin asigurarea educaţiei de calitate şi acces la servicii medicale moderne şi acces la servicii sociale de calitate, nu constituie preocuparea fundamentală a unora dintre programele de guvernare pe care partidele politice le-a anunţat pentru alegerile parlamentare din 6 decembrie.

În viziunea Salvaţi Copiii, unul din criteriile esenţiale ale opţiunii politice exprimate prin vot ar trebui să fie modul în care partidele îşi elaborează obiectivele cu privire la respectarea drepturilor copilului, capacitatea lor de a înţelege problemele cu care se confruntă copiii şi părinţii şi voinţa politică de a formula soluţii pentru asigurarea accesului echitabil la servicii de calitate în educaţie, sănătate şi protecţie socială.

„Cei care doresc să devină parlamentari trebuie să facă dovada interesului lor pentru copii, pentru educaţia, sănătatea şi siguranţa lor. Reamintim candidaţilor la aceste alegeri că cel mai important act normativ, Constituţia României, îi obligă să asigure copiilor un regim special de protecţie şi asistenţă în realizarea drepturilor lor. Acesta ar trebui să fie principalul criteriul de integritate morală şi de eficienţă al activităţii lor politice.” Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv – Salvaţi Copiii România.

Salvaţi Copiii a analizat programele politice a şase partide cotate cu şanse de a obţine mandate în Parlamentul României.

Concluziile generale ale analizei sunt următoarele:

• între programele politice, există diferenţe uriaşe cu privire la atenţia acordată copiilor şi drepturilor lor;
• nici un program nu a fost elaborat prin consultarea copiilor şi nu integrează, într-un capitol separat, măsurile destinate copiilor;
• lipseşte preocuparea pentru iniţierea procesului de stabilire a unui buget al copilului separat de cel al adulţilor, pentru a evidenţia investiţiile şi natura cheltuielilor şi pentru a încuraja procesul de transparenţă;
• reproducând promisiunile neconcretizate ale alegerilor parlamentare din trecut, unele partide propun aproape exclusiv prestaţii şi beneficii financiare în detrimentul evaluării şi creşterii calităţii serviciilor de protecţie socială, educaţie şi sănătate.

3 MĂSURI IMPORTANTE PROPUSE DE PARTIDE:

Partidul Naţional Liberal

Modernizarea şi reabilitarea a 2.488 de unităţi şcolare (cost estimat 6.046 mld. lei), care să asigure condiţii optime de studiu, cât şi construirea unor noi spaţii de învăţământ.

Generalizarea treptată a cuprinderii copiilor de 5, 4 şi 3 ani în învăţământul preşcolar până în anul 2025 şi finanţarea construcţiei unui număr de 180 grădiniţe cu program prelungit sau săptămânal.

Dintre măsurile specifice privind educaţia: generalizarea etapizată a programului „o masă caldă în şcoli pentru toţi copiii din medii defavorizate”, un consilier şcolar la 400 de elevi, o masă caldă în şcoli pentru toţi copiii din medii defavorizate.

Alianţa USR PLUS

Asigurarea accesului universal la îngrijire antenatală şi a serviciilor medicale la naştere pentru mamă şi copil prin dezvoltarea asistenţei medicale pentru gravide, nou-născuţi, mame şi copii prin pachete gratuite, extinderea reţelei de moaşe şi doule[1], creşterea acoperirii vaccinale etc.

Susţinerea educaţiei preşcolare şi şcolare de calitate, echitabilă, incluzivă şi accesibilă, pentru toţi copiii din România, inclusiv educaţie pentru sănătate şi acces la servicii medicale în şcoli, un consilier şcolar la 500 de copii.

Creşterea etapizată a finanţării, până la 6% din PIB alocate educaţiei şi mutarea puterii de decizie asupra alocării bugetului de la nivel central şi politic, la nivelul şcolii.

Partidul Social Democrat

Înfiinţarea şcolilor cu program prelungit până la ora 16:00 şi posibilitatea de a servi o masă caldă şi de a participa la activităţi remediale şi extracurriculare la decizia şcolii, în funcţie de specificul comunităţii.

Stimularea natalităţii şi sprijin pentru educaţia timpurie prin introducerea de bonificaţii la pensie pentru mame, majorarea indemnizaţiei de creştere a copilului, acordarea de vouchere pentru creşe până la intrarea copilului în grupa mică de la grădiniţă etc.

Introducerea unei „burse de asistenţă socială” de 1.000 RON/lunar, doar pentru copiii care provin din sistemul de protecţie, instituţionalizaţi, cu condiţia înscrierii într-o unitate de învăţământ preuniversitar de stat.

Pro România

Creşterea numărului de specialişti din serviciile de protecţie şi asistenţă socială care lucrează cu grupurile vulnerabile şi introducerea unui pachet de măsuri integrate pentru educaţie, sănătate, servicii de îngrijire, locative şi nutriţie, corelate cu etapele de dezvoltare ale copilului.

Crearea creşelor la angajator pentru susţinerea femeilor care se întorc la locul de muncă după ce au născut şi acordarea unui trusou pentru bebeluşi tinerelor mame care se duc la control medical înainte să nască, după modelul finlandez.

Profesionalizarea managementului instituţiilor de învăţământ, descentralizarea sistemului de învăţământ preuniversitar şi consolidarea autonomiei universitare, inclusiv la nivel financiar - rolul central trebuie să aparţină şcolii.

Partidul Mişcarea Populară

Creşterea atractivităţii carierei didactice printr-o formare de calitate şi susţinerea inovaţiilor pedagogice.

Combaterea inechităţii şcolare, a abandonului şcolar şi analfabetismului, în special la sate, şi refacerea învăţământului profesional.

Ameliorarea acceptării sociale şi o evoluţie favorabilă în viaţă a copiilor cu dizabilităţi.

Uniunea Democrată Maghiară din România

Includerea în bugetul de stat, începând cu anul 2021 a cheltuielilor cu finanţarea de bază pentru învăţământul antepreşcolar, în baza şi în limitele costului standard per antepreşcolar.

Asigurarea finanţării pe o scară largă a Programului „Şcoala după şcoală”, pentru consolidarea competenţelor, învăţare remedială şi accelerare a învăţării prin activităţi educative, recreative şi de timp liber, respectând şi dreptul la nutriţie sănătoasă a copilului, prin asigurarea de masă caldă.

Definirea urgentă a Pachetului Minim de Servicii Sociale, finanţarea sistemului naţional de asistenţă socială şi susţinerea eforturilor financiare ale familiilor care au în întreţinere copii prin modificări legislative ale Codului Fiscal.

2 ASPECTE CRITICE ALE PROGRAMELOR POLITICE:

Partidul Naţional Liberal

Nu conţine măsuri de evaluare a sistemului educaţional şi de sănătate pentru a asigura investiţiile necesare din perspectiva drepturilor copilului.

Deşi sunt prevăzute construirea de spitale judeţene (25) şi orăşeneşti (110), programul nu-şi propune modernizarea maternităţilor şi nu precizează câte dintre aceste spitale sunt pediatrice sau vor avea secţii de pediatrie.

Alianţa USR PLUS

Asigurarea dreptului la participare al copiilor în procesele decizionale care-i privesc în mod direct nu constituie un obiectiv politic, lipsind măsurile de extindere a reprezentării lor în consiliile de administraţie ale şcolilor şi a participării lor în evaluarea cadrelor didactice, consultarea sistematică a copiilor de către autorităţile centrale şi locale şi susţinerea formelor de reprezentare civică a copiilor şi elevilor.

Lipseşte preocuparea pentru un buget al copilului, obiectiv al multor state europene de a asigura monitorizarea şi evaluarea tuturor investiţiilor destinate copilului şi separarea acestora de resursele financiare pentru adulţi.

Partidul Social Democrat

Nu oferă o evaluare a impactului guvernării PSD (2017-2019) în viaţa copiilor.

În domeniul educaţiei, măsurile generale nu urmăresc creşterea alocării bugetare la 6% din PIB (conform Legii educaţiei naţionale) şi nu sunt însoţite de obiective specifice, termene de realizare ori previziuni cu privire la rezultatele ori impactul lor asupra educaţiei copiilor.

Pro România

Programul conţine, cu puţine excepţii, obiective generale, al căror impact e greu de măsurat şi nu se raportează specific la problemele actuale din educaţie şi sănătate.

Asigurarea dreptului la participare al copiilor în procesele decizionale care-i privesc în mod direct nu constituie un obiectiv politic.

Partidul Mişcarea Populară

Necunoaşterea cauzelor sociale, economice şi financiare ale lipsei calităţii şi echităţii în educaţia preuniversitară, care, în viziunea PMP, s-ar explica prin tolerarea copiatului, chiulului şi indisciplinei în şcoli.

Nu există măsuri pentru îngrijirea gravidei, mamei şi nou-născutului şi nici pentru îngrijirea şi educaţia timpurie a copiilor, educaţia preşcolară şi ciclul primar.

Uniunea Democrată Maghiară din România

Programul politic nu integrează, într-un capitol separat, problematica drepturilor copilului, nu este rezultatul unor consultări cu copiii, iar asigurarea dreptului la participare al copiilor în procesele decizionale care-i privesc în mod direct nu constituie un obiectiv politic.

Nu include creşterea investiţiilor în domeniul sănătăţii şi educaţiei pentru copii şi nici refacerea sistemului de medicină şcolară.

CE PROPUNE PLATFORMA www.voteazapentrucopii.ro ?

Pune la dispoziţia viitorilor alegători români care vor participa la scrutinul din 6 decembrie 2020, informaţii despre programele partidelor politice din perspectiva interesului manifestat faţă de drepturile copilului la protecţie socială, educaţie de calitate şi sănătate, oferind şi posibilitatea de a evalua cu note de la 1 la 10 calitatea acestor angajamente politice.

De asemenea, Salvaţi Copiii invită vizitatorii platformei să completeze sondajul de opinie cu privire la implicarea partidelor politice în respectarea drepturilor copiilor în ultimii 4 ani. Rezultatele acestui sondaj vor fi transmise noilor aleşi în Parlamentul României, iar Salvaţi Copiii va solicita periodic senatorilor şi deputaţilor respectarea angajamentelor lor din campania electorală.

PROBLEME GRAVE CU CARE SE CONFRUNTĂ COPIII ŞI PĂRINŢII LOR ŞI PE CARE VIITORII PARLAMENTARII AR TREBUI SĂ LE IA ÎN CONSIDERARE

1.200.000 de copii (35,8%) se aflau, în 2019, în risc de sărăcie sau excluziune socială, iar ca urmare a actualei criză sanitară, previziunile la nivel european şi global indică o creştere cu procente între 5 şi 15 la sută.[2]

Doar 1 copil din 1000 de copii aflaţi în risc de sărăcie şi excluziune socială ajunge la performanţe de top în lectură şi exprimare.[3]

275.000 de copii cu vârsta învăţământului obligatoriu (7-17 ani) nu mergeau la şcoală, iar abandonul şcolar înregistrează anual cifra de 45.000 de copii din ciclurile primar, gimnazial şi liceal.[4]

41% dintre elevii români din sistemul educaţional se plasează în aria analfabetismului funcţional, iar 46,6% şi, respectiv, 43,9% nu pot rezolva calcule matematice simple, iar cunoştinţele lor limitate despre societate, viaţă şi lumea fizică devin un obstacol în pregătirea lor profesională elementară.[5]

Mortalitatea infantilă rămâne un capitol sumbru pentru România, plasând ţara noastră, după 13 ani de integrare europeană, încă pe primul loc în Uniunea Europeană, cu o rată a mortalităţii infantile aproape dublă (6,2 ‰) faţă de media de 3,5‰.

Aproape un sfert (23%) dintre mamele sub 18 ani din Uniunea Europeană trăiesc în România unde, în 2019, s-au înregistrat 700 de naşteri la minore sub 15 ani şi 16.831 de naşteri la adolescentele cu vârste între 15-19 ani.[6]

Aproximativ 550 de comune mici (47%) cu mai puţin de 2.000 de locuitori şi 200 dintre comunele mari (18%) cu 5.000 de locuitori sau mai mulţi nu au servicii publice de asistenţă socială.[7]

În timpul pandemiei, 36% dintre familii dezavantajate economic nu au putut procura produse sau alimente de strictă necesitate în timpul crizei sanitare, fiind direct afectaţi peste 500.000 de copii.[8]                                           

Despre Organizaţia Salvaţi Copiii: 30 de ani

De 30 de ani, Salvaţi Copiii România construieşte programe sociale, politici publice şi practici solide în beneficiulcopilului din România. Expertiza şi complexitatea proiectelor la nivel naţional fac din organizaţie o instituţie socialăesenţială, al cărei rol este medierea între societatea şi autoritatea publică, în beneficiul copilului. În trei decenii deactivitate, Salvaţi Copiii a intervenit activ în societate, identificând soluţii concrete pentru protejarea şi sprijinireacopiilor vulnerabili, şi a militat, în acelaşi timp, pentru o colaborare viabilă cu autorităţile decidente, pentru asigurareainteresului superior al copilului. Salvaţi Copiii şi-a asumat rolul de supraveghere vigilentă a autorităţilor publice, în aşafel încât acestea să implementeze politici publice de durată care să corecteze cauzele care duc la vulnerabilizareacopiilor.

Totodată, organizaţia a reuşit să creeze reţele active de solidaritate, prin încurajarea responsabilităţii sociale acompaniilor şi a societăţii, în sens larg. În calitate de membru al SavetheChildren, cea mai mare organizaţieindependentă din lume care promovează drepturile copilului şi care cuprinde 30 de membri şi desfăşoară programe înpeste 120 de ţări, VIZIUNEA noastră este o lume care respectă, pentru fiecare copil, dreptul său la supravieţuire,educaţie, protecţie şi participare, asumându-ne MISIUNEA de a obţine progrese importante privind modul în care copiiisunt trataţi şi producerea schimbărilor imediate şi de durată în viaţa acestora. În cei 30 de ani de activitate, peste2.200.000 de copii au fost implicaţi în programele şi campaniile Organizaţiei Salvaţi Copiii.

[1] Doula este un cadru medical care oferă informaţii şi suport emţional gravidei care aşteaptă să nască, a început travaliul sau tocmai a născut.

[2] EUROSTAT 2019.

[3] OECD Programme for International Student Assessment (PISA) - https://www.oecd.org

[4] Institutul Naţional de Statistică, date prelucrate.

[5] Deşi au putut citi un text, copiii nu au înţeles conţinutul, ceea ce corespunde nivelului cel mai scăzut de performanţă, nivelul 1. Vezi PISA 2018 Results : https://www.oecd.org/pisa/Combined_Executive_Summaries_PISA_2018.pdf

[6] Institutul Naţional de Statistică, date semidefinitive.

[7] Studiu de fundamentare pentru Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei

2015-2020 http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/2016/SF_BancaMondiala_RO_web.pdf , p. 122.

[8] Pentru date suplimentare privind dificultăţile cu care s-au confruntat copiii şi familiile lor, vă rugăm să consultaţi anchetele sociologice derulate de Salvaţi Copiii în acest an la linkul https://www.salvaticopiii.ro/afla-mai-multe/publicatii . De asemenea, Raportul comprehensiv cu privire la respectarea drepturilor copilului reprezintă o sursă completă atât pentru public, cât mai ales pentru viitorii decidenţi politici.