Salvează monarhia România?

Sloganul speranţei revine pe buzele celor dezamăgiţi de sistemul politic actual "Monarhia salvează România!" La 16 ani de la scandarea celebrului slogan, oamenii îşi pun din nou

Sloganul speranţei revine pe buzele celor dezamăgiţi de sistemul politic actual

"Monarhia salvează România!" La 16 ani de la scandarea celebrului slogan, oamenii îşi pun din nou problema dacă monarhia poate fi soluţia supremă pentru scoaterea ţării din criza politică.

Un text în limba franceză, publicat pe blogul principelui Radu de Hohenzollern-Veringen (www.princeradublog.ro), agreează ideea revenirii pe tron a regelui Mihai I al României.

Sub titlul "Trăiască regele!", textul se deschide cu un apel la reinstaurarea monarhiei, în contextul situaţiei politice tensionate: "Doamnelor, domnilor, ca urmare a suspendării din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu de parlamentul român, datorită unei proceduri de destituire în urma acuzaţiei că ar fi <<încălcat Constituţia>> , vă solicit să reflectaţi asupra gravei situaţii politice din ţara dumneavoastră şi să cereţi pentru a treia oară Majestăţii Sale regele Mihai I al României să fie regele tuturor românilor".

Principele Radu a declarat pentru BBC că România trece printr-o criză psihologică şi identitară şi crede că ar fi utilă o dezbatere despre monarhie. Informaţia a fost preluată şi de blogul jurnalistului Andrei Bădin (http://andreibadin.blogspot.com), pe care apare şi o teorie interesantă, lansată de analistul economic german Wilfried Lang. Acesta consideră că există o justificare pentru revenirea la tron a regelui Mihai, deoarece abolirea monarhiei nu a fost făcută în spiritul total al legii.

Lang crede că abdicarea s-a obţinut prin şantaj, prin urmare, din punct de vedere juridic, România este, până în ziua de azi, un regat, iar regele Mihai I, suveranul de drept al acestei ţări.Momentul cel mai aşteptat al zilei de azi este discursul regelui Mihai despre situaţia politică a României. Majestatea Sa va primi astăzi, de la ora 17:00, la Palatul Elisabeta, distincţia "Ellenbogen Citizen Award" din partea organizaţiei The Prague Society for International Cooperation.

Premiul a fost acordat în trecut unor personalităţi precum Vaclav Havel, Madeleine Albright sau regizorul Miloâ Forman. Într-un interviu pe care l-a acordat pentru ziarul "Adevărul" acum câteva zile, prinţul Radu ne-a spus că regele Mihai se va pronunţa astăzi asupra situaţiei delicate existente în România în acest moment.

Istoricii analizează oportunitatea monarhiei

"Regele este garant al ordinii constituţionale"
Petre Guran
istoric

Semnificaţia zilei de 10 mai ar trebui să fie azi dintre cunoştinţele de clasa a patra primară. Dar cum mulţi dintre românii de azi s-au format înainte de 1989, iar înnoirea învăţământului istoric s-a petrecut anevoios, nu e inutil s-o repetăm: ziua de 10 mai are o triplă semnificaţie. Regele Mihai este, fără putinţă de tăgadă, simbolul demnităţii româneşti în a doua jumătate a secolului 20. El este o lecţie vie despre sentimentul onoarei, despre împlinirea datoriei, despre dragostea de ţară. S-a născut să fie rege constituţional şi va rămâne până la moarte regele natural al românilor. Privitor la atitudinea sa faţă de ţară după 1989, trebuie să înţelegem întâi că această postură de rege constituţional nu-i permitea acţiuni politice în forţă şi unilaterale, adică fără asentimentul clar exprimat de întreg spectrul politic şi de majoritatea românilor. Regele este o instituţie consensuală, adică trebuie să se bucure permanent de încrederea şi dragostea poporului său. El nu poate face obiectul unei dezbateri politice periodice. În monarhia constituţională, regele este garant al ordinii constituţionale şi al echilibrului puterilor în stat, de aceea rolul lui politic este redus la câteva acte simbolice, cum ar fi învestirea parlamentului sau însărcinarea primului-ministru pentru formarea guvernului, regele nu intervine în activitatea administrativă a guvernului, nici în procesul de legiferare a parlamentului. Astfel, revenirea regelui Mihai pe tron - aceasta a fost poziţia Majestăţii Sale chiar de la început - nu se poate face decât printr-o largă mobilizare politică sprijinită de un curent de opinie favorabil majoritar. Regele nu poate şi nu vrea să fie obiectul unor interese politice partizane, conform definiţiei statutului său de rege constituţional, singurul său interes este bunăstarea şi demnitatea poporului român.

Regele Mihai este, fără putinţă de tăgadă, simbolul demnităţii româneşti în a doua jumătate a secolului 20. S-a născut să fie rege constituţional şi va rămâne până la moarte regele natural al românilor.
Petre Guran
istoric

"Este greu să propui soluţii radicale"
Adrian Majuru
istoric

"Dacă ar fi să privim în istorie, nu putem trece cu vederea rolul foarte important pe care l-a jucat monarhia pentru modernizarea statului român şi constituirea României Mari, după Primul Război Mondial. Din nefericire, eşecul guvernării regelui Carol al II-lea, evenimentele care s-au desfăşurat în cursul ultimului război mondial şi comunismul au reuşit să şteargă în mare parte din memoria românilor contribuţia monarhiei la modernizarea statului român.

În zilele pe care le trăim, în această gravă criză constituţională, este foarte greu să propui şi să susţii soluţii radicale dacă acestea nu sunt asumate şi sprijinite în mod real de majoritatea naţiunii. Revenirea regelui pe tron poate fi un proiect politic fezabil, însă nu se poate baza doar pe voinţa politică, ci trebuie să fie în strânsă corelare cu asumarea şi sprijinul real al poporului"