Sărăcia, soră bună cu cancerul. Olt şi Dolj, judeţele fruntaşe la cazurile noi de cancer

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Imagine de arhivă
Imagine de arhivă

În România, săracii sunt şi cei mai bolnavi, iar cele mai multe cazuri de cancer nu sunt din cauze genetice, ci din cauza factorilor de mediu, din afara organismului.  Cel puţin, asta arată cele mai recente statistici ale Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP)  din subordinea Ministerului Sănătăţii în ceea ce priveşte situaţia noilor cazuri de cancer înregistrate în primele trei luni ale acestui an.

Judeţele cu un nivel de trai extrem de scãzut, precum Olt, Dolj şi Teleorman ocupă primele locuri la numãrul de bolnavi de cancer la suta de locuitori, precum şi la decesele provocate de cancer. Oamenii săraci se îmbolnăvesc de cancer pulmonar, cancer de col uterin şi cancer gastric. Feriţi sunt însă cei cu un statut socio-economic ridicat, care tind să dezvolte mult mai rar spre deloc, tumori canceroase. 

Concret, în primul trimestru al acestui an s-au înregistrat circa 15.000 cazuri noi de cancer în România. În plus, numărul bolnavilor rămaşi în evidenţă în perioada ianuarie-martie 2019 a fost de 496.244, fiind într-o creştere continuă în ultimii ani. Evidenţa bolnavilor noi de cancer în perioada ianuarie-martie 2019 arată că fruntaş este judeţul Olt, cu o ratã de 4,6 bolnavi, urmat de Dolj şi Teleorman, cu 4,1 cazuri la suta de locuitori.  Lipsa de educaţie şi prevenţie duc la creşterea numărului de bolnavi noi anual, arată experţii. Spre exemplu, lipsa educaţiei sexuale, inaccesul la metode contraceptive, dar şi absenţa igienei intime duc la creşterea cazurilor de cancer de col uterin, în timp ce consumul de alimente procesate duce la cancerul gastric iar consumul exagerat de tutun, la cancer pulmonar. Aceste tipuri de cancere îi afectează cu precădere pe oamenii cu un nivel de trai scăzut. „Cel mai des, oamenii din mediul rural consumă produse procesate în gospodărie, fără să ia suficiente măsuri de igină în prepararea lor. La fel de nociv este şi alcoolul fabricat în gospodării, care creează depedenţă, şi pentru că este obţinut în condiţii improprii, în cazane care eliberează toxine, în timp, provoacă îmbolnăvire”, explică preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, Vasile Barbu. 

La polul opus, oamenii cu un nivel de trai ridicat tind să nu se îmbolnăvească de cancer. „Genetica medicală ne arată că oamenii cu un nivel ridicat de trai se îmbolnăvesc mult mai rar de cancer, majoritatea o fac deoarece au o predispoziţie genetică. Oamenii cu venituri mai mari şi cu acces la educaţie şi informare tind să se îmbolnăvească de cancer colorectal, cancer de sân, leucemii, dar s-a dovedit clar că aceştia aveau deja o predispoziţie genetică. Circa 20% dintre cei care sunt predispuşi ajung să se îmbolnăvească”, a mai spus Barbu. 

Estimările Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate arată că, anul trecut, în România au fost pentru toate grupele de vârstă,  şi ambele sexe, 83.461 de cazuri noi de cancer iar numărul estimate de decese, 50.902. Cele mai multe decese au fost cele din cauza cancerului la bronhii şi plămâni, la colon, la sân şi stomac. Nu oamenii săraci şi neinformaţi trebuie învinovăţiţi pentru că se îmbolnăvesc, ci decidenţii, care nu investesc în programe de informare şi prevenţie, spune reprezentantul pacienţilor din România. „Guvernul nu alocă resurse pentru educaţie, nu alocă dreptul la informare, iar cifrele privind nivelul de noxe, nivelul de resurse, de educaţie, obiceiurile locale alimentare sunt alarmante în judeţele unde cazurile noi de cancer sunt cel mai des întâlnite”, a conchis Barbu. 

Cancerul, „duşmanul” tăcut, dar fatal

La nivel internaţional, 9,6 milioane de persoane mor din cauza cancerului, anual, fiind a doua cauză de deces în  lume. Cele mai frecvente cancere sunt cel pulmonar, mamar, colorectal, prostatic şi gastric. 70% din decesele cauzate de cancer se înregistrează în ţările slab-spre-mediu dezvolate. În Europa, cancerul reprezintă a doua cauză importantă de morbiditate şi deces, cu estimări ce depăşesc 4,5 milioane cazuri noi, peste 2 milioane decese şi circa 13 milioane cazuri prevalente, în anul anterior, arată INSP. 

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite