Scrisoare deschisă către premierul Ponta şi ministrul Teodorovici (I)

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Următoarea scrisoare conţine două părti, prima reprezentând poziţia mea la cele declarate de d-l Teodorovici, iar în cea de-a doua parte voi combate cu argumente, unele date technice prezentate in cadrul conferintei de saptamana trecuta.

Stimate domnule premier Ponta, stimate domnule ministru Teodorovici,

Am citit minuta conferinţei de săptămâna trecută de la şedinţa Comitetului Interinstituţional pentru Acordul de Parteneriat 2014-2020 şi am considerat că unele dintre afirmaţiile dumneavoastră merită să fie comentate şi analizate, pentru că am simţit că unul dintre comentariile domnului ministru Teodorovici face referire direct la articolele publicate de mine, la începutul anului. Pe data de 19 ianuarie a apărut în Romania curată articolul „Viitorul nu suna bine: despre regionalizare şi fonduri europene“, iar pe 30 ianuarie am publicat pe europuls, Contributors / Hotnews şi finantare articolul „Fondurile europene- o himeră pentru România“. Sunt bucuros că aceste analize au ajuns la urechile dumneavoastră, însă m-am simţit lezat când domnul ministru Teodorovici a făcut următoarea declaraţie: ƒ„România nu se află în urma altor state membre, aşa cum s-a spus, din păcate de cei care, să spunem aşa, nu se pricep foarte mult la acest domeniu.“

D-le Teodorovici, daţi-mi voie să mă prezint:

Mă numesc Graţian Mihăilescu şi din 2012 fac pe consultantul şi pe publicistul. Câteodată îmi iese, câteodată nu, dar aşa e pe cont propriu. De prin 2005 am început cu chestiile astea, dorind să îmbin studiul cu muncă. Atunci am plecat cu o bursă în Germania, iar după am ajuns la Bruxelles, unde am lucrat aproape 2 ani cu fonduri. M-am întors acasă la promisiunile unui politician, care pe vremea aceea era europarlamentar, pentru a pune bazele unui proiect din care avea de câştigat toată lumea: şi eu, şi el şi comunitatea. Mi-am dat seamă că m-a minţit, după ce m-a dus cu zaharelu vreo jumate de an. Şi acum, vreţi să îl puneţi ministru la interne. Am trecut peste asta.

Apoi, am câştigat o bursă de la Comisia Europeană şi am plecat din nou în Europa, pentru 18 luni. Şi ştiţi ce am făcut alea 18 luni? Am studiat modelul polonez de dezvoltare regională, dar despre astea o să va povestesc mai pe larg, în a două parte a articolului. Din nou am revenit acasă. Din nou cu dorinţă de a face ceva, de a mă implica. Am avut discuţii cu consilierii unui primar, care pune palmieri. Mi-au zis că e super-proiect, dar niciodată nu am putut să mă întâlnesc cu primarul....doar cu consilierii. Care până la urmă, nu au mai răspuns la telefon. Fiind a două oară când o păţeam, n-am mai aşteptat aşa mult, şi după 2-3 luni mi-am dat seama că nu se poate face nimic. Şi de atunci, mi-am spus că nu îmi mai doresc să colaborez deloc cu administraţia.

Am mai avut nişte „zvâcuri“ anul trecut, pe nişte programe europene, pentru oraşe şi „am pus pe cineva“ să vorbească cu un alt primar. Că aşa merg lucrurile la noi: trebuie să te recomande cineva pentru o audienţă. Şi a vorbit omul ăla pentru mine (om important, de altfel) şi mi-a zis că primarul mă aşteaptă la ora 9. Şi la 9 am fost acolo. Dar după o oră de stat pe la uşi, a zis să vin după 12 că e mai liber. După 12, nu a mai fost acolo.

Cam aşa s-a întâmplat şi cu ceilalţi doi politicieni din administraţie de mai sus: stai să se voteze bugetul, vino mâine la birou, sunt la şedinţa la Bucureşti, etc. Nu am înţeles niciodată un lucru: cât de greu e să zică NU! NU, domnule nu suntem interesaţi de ce ne propui tu! Dar niciunul dintre ei nu a zis NU! Asta să înţelegeţi domnule ministru, cum stă treabă cu administraţia publică, pentru că observ că nu aţi ieşit niciodată din Minister şi probabil nu ştiţi cum stă treabă în primării şi Consilii Judeţene! Şi după cum ştiţi, administraţia are primul rol în absorbţia fondurilor europene. 

D-le Teodorovici, mă gândesc ca aţi citit recomandările Comisiei cu privire la Acordul de Parteneriat pentru 2014-2020? La pagina 9 a documentului Comisia spune ca administraţia şi guvernanţa publică sunt ineficiente:

Ineficienţa administraţiei publice din România, caracterizată de un mediu suprareglementat şi proceduri greoaie şi ineficiente, afectează mediul de afaceri şi atractivitatea ţării, dar şi capacitatea de investiţii publice. Aceste deficienţe conduc, de asemenea, la un deficit al capacităţii de elaborare a politicilor, combinat cu unităţi de politică sectorială insuficient calificate şi abilitate, incapabile să conceapă o viziune politică şi documente strategice, precum şi cu lipsa de competenţe de management şi coordonarea ineficientă a politicii strategice şi operaţionale. Acestea sunt ancorate în deficienţele de guvernanţă structurale subiacente, confirmate în cadrul administraţiilor naţionale şi locale, care generează la rândul lor o aversiune faţă de riscuri, responsabilitate şi decizie.

Iar despre justiţie se aminteşte, tot la pagina 9, unde se vorbea despre administraţie şi guvernanţă :

Dificultăţi similare sunt întâlnite în sistemul judiciar, a cărui lipsă de eficacitate şi de responsabilizare este subliniată de monitorizarea desfăşurată în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare. Incapacitatea sistemului juridic şi instituţional naţional de a face faţă în mod eficient fraudei sau conflictelor de interese a generat preocupări.

Deci una dintre hibele majore e acolo şi observ că virtutea administraţiei nu s-a schimbat deloc în ultimii ani, fie că vorbim de guvernare PDL sau USL. De fapt, în unele părţi, nici măcar partidul nu s-a schimbat, politicienii migrând dintr-o parte în alta.  Şi probabil nici nu o să se schimbe prea multe în următoarea perioadă!

Dar să revenim la experienţa mea. Cu expertiză acumulată la Bruxelles, cu studiile făcute, mă gândeam prin 2009, că va fii uşor să găsesc un job în domeniul ăsta. Eram deficitari totuşi la capitolul absorbţie şi mă gândeam că îmi pot găsi şi eu un loc în administraţie. M-am înşelat. Pe posturile astea lucrează doar oamenii de partid, doar nepoţi, fii sau fiice, doar cu şpagă. Eu n-am vrut să ling pe nimeni în fund, n-am vrut să dau şpagă, n-am vrut să intru în partid. Şi nu am intrat în sistem. Probabil de aceea „nu mă pricep foarte mult la acest domeniu.“  Pentru că habar n-am cum e din interior, dar după rezultatele de până acum e cam praf!

Însă anul trecut, împreună cu colegii de la SAR, am scris în raportul de politici publice pentru 2013 capitolul despre fonduri europene şi regionalizare:  „Regionalizare şi fonduri UE: Cum să nu faci rău, până să faci bine“. Eu din păcate nu am putut veni la conferinţă, însă dumneavoastră aţi fost acolo! Sunt curios doar dacă v-aţi uitat peste el, să vedeţi şi altă perspectivă decât cea instituţională. Dacă nu, puteţi să îl luaţi de aici. În 2012 ne-am mai întâlnit la o conferinţă, la Bucureşti, organizată tot de SAR. Era înainte de alegeri, deci nu eraţi ministru pe atunci. V-am pus o întrebare legată de fraudele cu achiziţiile publice şi de banii care merg la firmele clientelare care finanţează bugetele partidelor. Nu mi-aţi rapsuns atunci, pe motiv că nu aţi înţeles prea bine întrebarea. Tot la acea conferinţă au venit reprezentanţii diferitor organizaţii non-guvernamentale care se plângeau de deficienţele POSDRU şi de faptul că nu au bani să plătească angajaţii, banii fiind blocaţi la AM. Aţi bâjbâit şi atunci, pentru că ştiaţi că era vina Ministerului. 

În 2012 am publicat un articol în care am explicat experienţa mea din 2009 cu politicienii locali şi regionali din administraţie, cu proiectul nerealizat, în care descriam păţania mea: „De ce avem nevoie de reprezentanţe regionale la Bruxelles“. La scurt timp, unul dintre oamenii influenţi din zonă, căruia îi apare şi numele în articol, mi-a spus: „Tu să-ţi faci bagajele şi să dispari! N-ai ce cauta în domeniul dezvoltării regionale aici în zonă asta, cât timp sunt eu aici!” Cam aşa stă treaba, d-le Teodorovici, cu administraţia locală şi regională şi ne mirăm de ce nu performăm cu fondurile europene?

Dumneavoastră, d-le Teodorovici, aţi afirmat că fostul ministru, Leonard Orban, „nu are cojones“ când vine vorba despre absorbţia fondurilor europene. Probabil dumneavoastră aveţi „cojones“ mari, dar cu siguranţă ele au fost tot timpul întreţinute politic. Din punctul meu de vedere, sunteţi unul dintre miniştrii cu expertiză solidă, un fel de „technocrat“, deşi faceţi parte din PSD şi aţi fost membru PNL. Dar probabil că aşa v-aţi păstrat locurile călduţe din Ministere, fie că eraţi director la ISPA şi SAPARD în guvernul Năstase, fie director sau secretar de stat  la Ministerul Economiei şi Finanţelor sub guvernarea Tăriceanu, fie director de  Audit la Curtea de Conturi.

Până la urmă, se pare că aţi ajuns Ministrul Fondurilor Europene, fiind specialistul d-lui Ponta pe acest segment. Eu sper să aveţi rezultatele Elizbietei Bienkowska, însă sunt sceptic! V-aţi ocupat de ISPA şi SAPARD, programe care au avut succes, gradul de absorbţie fiind de 95%. Conform unui raport al Comisiei Europene, publicat în 2013 şi citat de Euractiv, peste 90% din fondurile de pre-aderare au fost afectate de nereguli adică aproape 40 de milioane de euro, în timp ce în Bulgaria s-au descoperit nereguli doar în 8 cazuri în valoare de 4 milioane de euro. 

Sincer, d-le ministru Teodorovici, chiar dacă sunteţi bine intenţionat şi aveţi o expertiză bună, fără o reformă a administraţiei publice româneşti nu există nicio şansa să avem o absorbţie mai bună pe viitoarea perioadă!

Cu stimă,

Graţian Mihăilescu.

Această luare de poziţie este prima parte a articolului, mai personală, unde am dorit să mă adresez strict domnului ministru Teodorovici. Cea de-a două parte a scrisorii, va aduce argumente technice cu privire la declaraţiile d-lui prim-ministru Ponta şi ale d-lui ministru Teodorovici din cadrul conferinţei pentru „Acordul de Parteneriat 2014-2020“. 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite