Se pregăteşte o răzmeriţă religioasă de Paşte?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Slujba de Înviere de la Galaţi FOTO Nicolae Sburlan

Apelurile venite din partea unor persoane publice din cercurile ultraortodoxe prefaţează tulburări sociale iscate în noaptea de Înviere, în contradicţie cu semnificaţia spirituală a acestei sărbători creştine.

Paştele ortodox 2020 seamănă din multe puncte de vedere cu Paştele anului 33, când scriptura creştină spune că Iisus Hristos a intrat în Ierusalim spre a fi răstignit. Atmosfera era foarte tensionată în urmă cu două milenii, pentru că în timpul acestei mari sărbători religioase evreieşti (Pesah) exista riscul izbucnirii unei revolte a populaţiei native împotriva stăpânirii romane sau a regimului-marionetă al lui Irod Antipa, guvernator (tetrarh) al regiunilor Galileea şi Pereea. Din cauza instabilităţii sociale, regiunea Iudeea care cuprindea oraşul sfânt al evreilor era pe atunci administrată în mod direct de un guvernator numit de Roma (Pontius Pilatus) şi nu de regii locali din dinastia irodienilor. Drept urmare, soldaţii romani şi forţele de ordine ale Tempului din Ierusalim îşi sporiseră prezenţa în oraş cu acea ocazie pentru a controla mulţimea de oameni.

Cam ca în România anului 2020, când cadrele de Poliţie, Jandarmerie şi Armată au fost mobilizate pe străzi pentru a obliga cetăţenii să respecte prevederile celei mai recente ordonanţe militare. Şi la fel ca în urmă cu aproape 2000 de ani, scânteia nesupunerii civice poate proveni tot de la cei mai pioşi dintre cetăţeni. Măsurile draconice instituite de statul român pentru a preveni sau limita răspândirea infecţiei cu noul coronavirus (COVID-19) ne afectează pe toţi cei din ţară. Unii români au primit aceste măsuri cu înţelegere şi resemnare, alţii cu suspiciune şi revoltă. Din categoria acestora din urmă fac parte o serie de concetăţeni animaţi de cele mai intense convingeri creştin-ortodoxe. Aceştia acuză ordonanţa militară nr. 2 şi cele care i-au urmat că le-ar restrânge libertatea de a practica un cult religios prin faptul că sunt împiedicaţi să participe la slujbe oficiate în biserici sau mănăstiri, unde accesul publicului este interzis. Articolul 9 din ordonanţa militară nr. 2, rămas în vigoare până la ora actuală, stipulează că „se pot oficia slujbe în lăcaşurile de cult, de către slujitorii bisericeşti/religioşi, fără accesul publicului, slujbele putând fi transmise în mass-media sau online”.

Trebuie menţionat din capul locului că Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a dat îndrumări credincioşilor, precum şi dispoziţii către administraţia bisericească, prin comunicatul oficial din 22 martie a.c., să se conformeze măsurilor impuse de instituţiile statului. Reacţia BOR a fost aşadar promptă şi ireproşabilă, în contextul eforturilor de distanţare socială pe care societatea românească în ansamblu le întreprinde pentru stoparea pandemiei de COVID-19. Nu acelaşi lucru se poate spune despre unii dintre credincioşii care nu vor să renunţe la acea parte a practicii de cult care presupune prezenţa fizică în faţa altarului. Pe aceştia, transmisiunile în direct ale slujbelor religioase pe canalele Trinitas (radio, TV şi online) nu îi mulţumesc, aşa încât au decis să nesocotească indicaţiile de bun simţ ale BOR şi să lupte cu statul român pentru „dreptul” lor de a-şi aduce contribuţia la propagarea noului coronavirus. Mă refer aici la oameni mânaţi nu de lumina curată a credinţei, ci de întunecimea morbidă a fanatismului religios.

De menţionat îndemnul la nesupunere civică iniţiat la finele lunii martie de preşedintele Asociaţiei Femeilor Ortodoxe, avocatul Ana-Corina Săcrieru, care interpreta într-un mod cel puţin discutabil textul ordonanţei militare nr. 2 pentru a-i lăsa pe distribuitorii postării sale pe Facebook să concluzioneze că este în regulă să meargă în continuare la biserică. În interpretarea pseudo-juridică a doamnei avocat, „a sta în reculegere, în faţa unei biserici, la distanţa de 1 m de alte persoane, pentru ascultarea slujbei religioase nu reprezintă «circulaţie»”. Oare pentru persoanele obişnuite care locuiesc în case ori apartamente – şi nu în chilii sau în arhondaricul din imediata proximitate a bisericilor şi mănăstirilor – deplasarea către lăcaşul de cult nu reprezintă „circulaţie” şi se situează în afara motivelor acceptate? Nici nu este nevoie să fii geniu al dreptului ca să intuieşti răspunsul pentru această întrebare...

Oameni mânaţi nu de lumina credinţei, ci de întunecimea habotniciei

La scurt interval, un alt cetăţean evlavios cu preaplin de cunoaştere a legilor României, teologul liber-profesionist Silviu Mihai Chirilă, din Taşca, judeţul Neamţ, l-a acţionat în instanţă pe ministrul Marcel Vela pentru ordonanţa militară 2, pe motiv că textul acesteia ar conţine articole care intră în contradicţie cu drepturi fundamenale ale omului, garantate prin Constituţie. În speţă, libertatea de conştiinţă religioasă, „întrucât statul încalcă grav autonomia în organizare a cultului, permiţându-şi să facă reguli liturgice noi”. Doctorand în teologie ortodoxă, Chirilă s-a adresat Curţii de Apel Bacău cu o plângere datată 23 martie a.c. (la numai o zi după emiterea comunicatului mai sus amintit de către Cancelaria Sfântului Sinod al BOR), chemându-l în judecată pe Ministrul Afacerilor Interne şi solicitând instanţei ca, pe cale urgenţă, să dispună anularea parţială a ordonanţei. Plângerea înaintată de teolog este o tiradă cu argumente bazate pe doctrina canonică şi ia lumină de la conducătorii Bisericii Ortodoxe Ruse, care au anunţat că „nu vom închide biserici, nici nu vom elimina slujbele”. De altfel, pentru întărirea acuzaţiilor la adresa ministrului Vela, este citat medicul Vasile Astărăstoaie, editorialist la site-ul de fake news Activenews.ro, care califica prevederile ordonanţelor militare drept „măsuri aberante”.

Pe aceeaşi cale a justiţiei, un magistrat de la Curtea de Apel Bacău a dat în judecată Ministerul Afacerilor Interne, contestând prevederile ordonanţei militare care interzice prezenţa publicului la evenimente religioase. Procesul a fost intentat chiar de către un judecător, pe nume Ioan Petrescu, şi a fost înregistrat la Curtea de Apel Iaşi, pe data de 7 aprilie. „ Biserica este un spital în care puterea lui Dumnezeu vindecă astfel de molime”, se arată în cererea de chemare în judecată a MAI, argument întărit de aserţiunea că „pe parcursul istoriei poporului român, s-au consemnat mai multe epidemii de holeră, ciumă sau alte boli contagioase, dar nicăieri în istorie nu există consemnată o măsură de întrerupere a slujbelor bisericeşti în perioada Paştilor”. Acţiunea judiciară deschisă de Petrescu a fost respinsă ieri de colegii săi de breaslă de la Iaşi, fără a fi analizată pe fond, din simplul motiv că MAI nu are calitate procesuală pasivă – fapt pe care un magistrat ar fi trebuit în prealabil să-l cunoască. Poate v-aţi fi aşteptat ca judecătorul din Bacău să aibă cunoştinţe de drept mai temeinice decât teologul anterior menţionat şi probabil că este datoria Consiliului Superior al Magistraturii să investigheze competenţa şi prestaţiile profesionale ale unui magistrat. Ca opinie personală, mi se pare pertinentă solicitarea celor de la NewsMaker.ro care, relatând despre acest caz, titrează: „Examinarea psihiatrică pentru magistraţi, o necesitate!

Dincolo de aceste iniţiative individuale împotriva prevederilor ordonanţelor militare, în spaţiul public au apărut petiţii care fac lobby pentru ridicarea restricţiilor referitoare la circulaţia persoanelor şi adunările publice cu ocazia slujbei ortodoxe din noaptea de Paşte. Pe platforma internaţională de activism civic AVAAZ a fost lansată o petiţie cu titlul „NU NE INTERZICETI SFANTA LITURGHIE!”, al cărui iniţiator argumentează că dacă autorităţile au permis cetăţenilor să iasă din case pentru aprovizionare, trebuie să le permită şi accesul la „hrană duhovnicească”. Până la acestă oră, petiţia adunase peste 23.000 de semnături. Altele au fost lansate pe o platformă românească de profil, cea mai populară dintre acestea, purtând numele „Liturghia ţine Omenirea! Vrem să ne Spovedim şi să ne Împărtăşim!”, fiind semnată de circa 1.800 de utilizatori. A nu se înţelege că îi arăt acuzator cu degetul pe semnatarii acestora, întrucât petiţia este un instrument democratic de comunicare pe verticală şi orizontală în societate. Nu acelaşi lucru se poate spune despre cei care fac apeluri explicite la nerespectarea măsurilor de distanţare socială de Paşte.

Justitiarul.ro, un obscur site de fake news cu tentă ortodoxă şi naţionalistă ce are legătură cu justiţia doar cu numele, publica în urmă cu patru zile un editorial semnat Mihnea Codrescu, în care faptul că slujbele religioase de Paşti se ţin fără prezenţa fizică a credincioşilor este pusă în legătură directă cu eşecul de la referendumul pentru familie din 6-7 octombrie 2018. De atunci, „România nu mai este ortodoxă” deoarece lupta ar fi fost câştigată de neo-protestanţi şi de aici ni s-ar trage silniciile la adresa cetăţenilor credincioşi. Dincolo de lamentările care sfidează orice logică, de reţinut îndemnul către credincioşii din România de a pleca la drum pentru a asista la slujba de Paşti în ţările ortodoxe din jur: „românii din Sud să plece la Înviere în Bulgaria, cei din Vest să meargă în Serbia, iar cei din Nord să treacă peste Prut dacă consideră sacrificiul necesar”.

Fanaticii religioşi ai vremurilor noastre, aidoma zeloţilor din vremea lui Hristos, lovesc bucăţile de cremene pentru aprinderea scânteii unei tulburări sociale

Cu subiect şi predicat s-a exprimat public în cercul său de urmăritori pe Facebook medicul stomatolog Mircea Puşcaşu din Suceava: „Îndemn la nesupunere civică: Mergem duminică la biserică. Orice ar fi”. Deja campion al Sputnik-ului încă de acum trei ani şi martir al unei aşa-zise persecuţii din partea autorităţilor pentru cruciada sa virulentă împotriva vaccinării, dentistul din judeţul cel mai afectat de pandemie nu pierde niciun prilej ca să se dea în stambă şi să ţină isonul celor mai întunecaţi habotnici. Deşi i s-a atras atenţia textual de către un preot ortodox că nefiind în ascultare nu se află pe calea mântuirii, dr. Puşcaşu prezintă propria sa versiune a realităţii şi consideră că evoluţia pandemiei în România nu este decât o exagerare grosolană a presei neaoşe.

Iată unde duce probabil consumul repetat de fake news şi teorii conspiraţioniste: la erodarea încrederii nu doar în instituţiile statului român, ci chiar şi în ierarhia BOR. În loc să ia exemplu de la conaţionalii noştri romano-catolici care săptămâna trecută au făcut sacrificiul de a urmări slujba de Paşte la TV şi pe laptop, adepţii bigoteriei ortodoxe cer execepţie preferenţială pentru slujba de sâmbătă şi ameniţă că, în caz contrar, nu vor respecta efortul colectiv al societăţii româneşti de a respecta măsurile temporare de recluziune care pe mapamond au dat rezultate în limitarea răspândirii infecţiei cu noul coronavirus.

Unele grupuri de Facebook ortodoxe funcţionează în aceste zile ca nişte camere de rezonanţă în care persoane reale şi conturi false de postaci îşi fac curaj unele altora instigând la nesocotirea dispoziţiilor militare printr-o masivă prezenţă fizică în preajma bisericilor în noaptea de Paşte. Să nu ne mire în aceste condiţii dacă pe alocuri în România profundă fenomenul va depăşi capacitatea forţelor de menţinere a ordinii de a impune atât de necesara păstrare a distanţei sociale. În aşteptarea noii ordonanţe militare aşteptate în ajunul Paştelui pentru a clarifica unele aspecte practice legate de desfăşurarea slujbei de Înviere, fanaticii religioşi ai zilelor noastre, aidoma zeloţilor din vremea lui Iisus Hristos, lovesc ameninţător bucăţile de cremene pentru aprinderea scânteii unei tulburări sociale.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite