Societate

articolul anterior articolul urmator

Societatea în era informaţiei

9
1 Jun 2014 13:57:03
Constantin Schifirneţ

Articolul îşi propune să prezinte, succint, câteva idei despre societatea informaţională din scrierile lui  Manuel Castells.

După Curriculum Vitae and Bibliography 2008, Manuel Castells a scris peste douăzeci de cărţi, a publicat peste o sută de articole în reviste academice, şi este co-autor a peste cincisprezece cărţi despre societatea informaţională. Este profesor de  Comunicare la Annenberg School for Communication, University of Southern California (USC), Los Angeles. A predat la multe universităţi de pe toate continentele, inclusiv în Africa de Sud, Brazilia, China, India, Japonia, Rusia. Între timp, profesorul a publicat noi cărţi, amintesc doar Communication Power,  şi multe studii în reviste de referinţă.

Ne concentrăm pe examinarea lucrărilor sale, fiindcă el este unul dintre specialiştii redutabili în cercetarea societăţii informaţionale. Autor  al unei teorii a comunicării în contextul evoluţiei tehnologiilor informaţiei şi al conceptului de “societate în reţea”, el se înscrie  în fondul  doctrinar despre comunicare din ultimile decenii din secolul al XX-lea, alcătuit, în principal, din idei privind spaţiul public şi acţiunea comunicativă (Jürgen Habermas), modernitatea reflexivă (Anthony Giddens) sau societatea de risc (Ulrich Beck).

Încă din anii’ 80 ai secolului trecut, s-a preocupat de studiul rolului noilor tehnologii în restructurarea economică globală. In 1989, Castells lansează conceptul de spaţiu al fluxurilor (space of flows) cu referire la componentele materiale şi imateriale ale reţelelor de informare globale. În anii ’90 publică trilogia The Information Age (între 1996-1998), apreciată drept capodoperă de către sociologi precum Anthony Giddens, Peter Hall sau Alain Touraine (Cf. Jan A.G.M. Van Dijk, „The One-Dimensional Network Society of Manuel Castells”, New Media Society; 1, 1999, p. 127).

Autorul este exeget al proceselor multiple din societatea contemporană. Trilogia The Information Age cuprinde studii de interpretare, comentare şi explicare istorică, sociologică, politologică, comunicaţională  a transformărilor sociale, bazate pe cercetări din Statele Unite ale Americii, Asia, America Latină şi Europa. Analizele lui Castells cuprind referiri la Europa generic, de fapt Europa occidentală, comparată cu Statele Unite ale Americii. Mass media din Europa de Est fac foarte rar obiectul studiilor sociologului spaniol.

Lucrarea The Information Age: Economy, Society and Culture construieşte modele teoretice ale dinamicilor sociale globale. Castells formulează o teorie sistematică a societăţii informaţionale şi oferă date noi despre schimbările sociale şi economice aduse de Internet şi ,,noua economie.'' Analiza se desfăşoară pe trei dimensiuni: producţie, putere şi experienţă. Autorul consideră că sursele dinamicii sociale sunt: organizarea economiei, a instituţiilor statului şi acţiunea colectivă a oamenilor.

Primul volum al trilogiei,  The Rise of the Network Society analizează schimbările structurale ale economiei mondiale din intervalul 1970-1990, reliefate de noua economie - economia informaţională a societăţii în reţea: un nou mod de dezvoltare datorat creşterii importanţei tehnologiei informaţiei în structura de organizare a societăţii bazate pe reţele. Acest tip de economie este asociat cu rolul new media şi al tehnologiilor de comunicare în dezvoltarea unei culturi virtuale reale, o cultură creată de mass-media electronice în societatea în reţea.

Al doilea volum, The Power of Identity explorează  modul de construire a identităţilor colective,  examinează mişcările sociale şi lupta pentru putere în societate în reţea, se ocupă de transformarea statului, de politică şi de democraţia în condiţiile noilor tehnologii de comunicare. Castells susţine că prin prezentarea acestor procese oferă noi perspective în studiul schimbării sociale din era informaţională.

Al treilea volum, End of Millennium studiază teme precum criza etatismului industrial,  prăbuşirea Uniunii Sovietice, naşterea celei de a patra lumi dominată deopotrivă de capitalismul informaţional şi de sărăcie, dezvoltarea economică din Asia, unificarea Europei şi statul în reţea.

Spre deosebire de societatea postindustrială, centrată pe producţia de cunoaştere, Castells concepe revoluţia tehnologică drept act de punere în aplicare a cunoştinţelor rezultate din cunoaştere pentru generarea de dispozitive de prelucrare şi de comunicare de informaţii. Dezvoltarea socială este inseparabilă de schimbările din infrastructura tehnologică, fiindcă multe dintre  activităţile sociale sunt o consecinţă a dezvoltării tehnologice, dar Castells ţine să precizeze că tehnologia nu determină societatea ci ea este doar o componentă a procesului social contemporan cu efecte directe asupra tuturor componentelor societăţii.

Castells porneşte, în demersul  său de analiză a societăţii, de la următoarele premise: 1. interacţiunea între relaţiile sociale şi inovaţia tehnologică; 2. importanţa individualităţii, în sensul în care grupurile sociale, prin definirea propriei lor identităţi, modelează instituţiile societăţii; 3. revoluţia din domeniul tehnologiilor de informare şi comunicare a creat o nouă formă de politică, politica de informare iar politica în societatea de reţea este făcută, în primul rând, de către mass-media.

Castells proiectează ideea naşterii unei noi lumi, originate în trei procese independente, declanşate la sfârşitul anilor 1960 şi mijlocul anilor 1970: 1. revoluţia tehnologiei informaţiei; 2. criza economică a capitalismului şi a etatismului şi restructurarea ulterioară a acestora; 3. apariţia mişcărilor sociale şi culturale, cum ar fi libertarianismul, feminismul şi ecologismul. Interacţiunea dintre aceste procese a dus la fiinţarea unei noi structuri sociale dominante - societatea în reţea, la o nouă economie - economia informaţională/globală şi la o nouă cultură - cultura realităţii virtuale.

În scrierile sale, Castells examinează apariţia, în a doua jumătate a secolului al XX-lea,  noi forme de producţie, putere, comunicare, interacţiune socială şi identitate personală. El a cercetat teme inedite precum societatea în reţea, condiţionarea reciprocă între utilizarea internetului, contracultura, mişcările de protest urbane. Exegetul analizează societatea sub multiplele  ei dimensiuni: sociologice, tehnologice, economice, etice şi comunicaţionale,  oferind o viziune monografică asupra schimbărilor sociale datorate tehnologiilor informaţionale. Castells construieşte modelul teoretic de explicare a societăţii informaţionale şi pune diagnosticul la problemele sociale contemporane.

Autorul justifică demersul său prin afirmarea încrederii în raţiune ca alternativă la curentele ideologice nihiliste. El se asociază astfel tezei lui Max Wber despre raţionalitatea vieţii sociale.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

9 Comentarii

Victor Popescu
5.06.2014, 14:01:28

Dle profesor, Acest referat studentesc este absolut neclar. Probabil din cauza traducerii pe sărite și inexacte din materialul (recenzia) din care s-a plagiat. Citind, m-a nedumerit ca traduceti ”loose” (din ”loose ends”) prin ”pierdut” (care e ”lost”), am cautat pe net si am gasit, intamplator, sursa de unde a fost copiat acest referat: http://felix.openflows.com/html/netparadigm.html Doar un exemplu: Al treilea volum, End of Millennium studiază un număr de obiective, denumite pierdute ("loose ends“), importante dimensiuni ale Erei Informaţiilor: dispariţia Uniunii Sovietice, creşterea celei de a patra lumi a regiunilor şi grupurilor sociale şi emergenţa economiei globale. ---- The third volume ties together a number of "loose ends". They are themselves important features of the Information Age (…): the demise of the Soviet Union, the growth of the fourth world of excluded regions and social groups and the emergence of a global criminal economy. Cu regret si naduf, un fan al societatii informationale: Victor Popescu

Constantin Schifirneţ
5.06.2014, 15:35:04

Domnule Victor Popescu, Aduceti acuzații fără probe desi trimiteti la un link. Am făcut greșeala de a nu atașa notele de subsol pentru a usura lectura cititorilor. Acestea sunt trimiterile bibliografice: 1. Manuel Castells, The Information Age: Economy, Society and Culture Volume 1: The Rise of the Network Society, 2nd ed., Oxford: Wiley Blackwell, 2010, p.162. 2. Ibidem, 2010, p. 406. 3. Ibidem, p. 4 4. Ibidem, p. 31. 5. Manuel Castells, Gustavo Cardoso, The Network Society: From Knowledge to Policy, Washington, DC: Johns Hopkins Center for Transatlantic Relations, 2005 p. 3 6. Manuel Castells, The Information Age Economy, Society, and Culture, Volume II: The Power of Identity, Second edition With a new preface, Oxford: Wiley-Blackwel, 2010, p.8. 7. Manuel Castells, The Power of Identity, Second edition With a new preface, Oxford: Wiley-Blackwel, 2010, p. xxxii 8. Manuel Castells, The Information Age: Economy, Society and Culture, Volume 3: End of Millennium, Oxford: Blackwell, p. 372. Dacă va fi posbil, editorial, le voi introduce in text. In ceea ce priveste traducerea loose ends aveti dreptate. A fost o regretabilă scăpare.

+1 (1 vot)
Victor Popescu
5.06.2014, 16:05:59

Dle profesor, Va multumesc mult pt. raspunsul prompt. Linkul meu de mai sus trimite la un article-reivew care nu se regaseste nici chiar in bibliografia dvs. din acest comentariu: The Network Paradigm: Social Formations in the Age of Information by Felix Stalder, published in: Information Society (14/4) 1998. Ati preluat de acolo mai multe fraze (necitate/nereferntiate), un exemplu l-am oferit in comentariul anterior. Pot sa ofer si alte exemple, dar orice cititor poate sa compare. (Pt. mine ”plagiat” inseamna chiar si 3 fraze preluate ad litteram si necitate) Va asigur ca nu am nimic personal cu dvs. (nu va cunosc personal, fiind de formare filosof aveam stiinta despre unele dintre lucrarile dvs. legate de filosofie si atat…). Ma intereseaza teoriile comunicarii, de aceea m-am oprit sa va citesc articolul, bucuros ca este adus in discutie Castells. Va multumesc, deci, pt. actualizarea materialului si pentru raspunsuri. Cu respect, Victor Popescu

Constantin Schifirneţ
5.06.2014, 18:21:34

Acest articol este un fragment dintr-o lucrare despre Castells, trimiterea fiind Manuel Castells, The Information Age: Economy, Society and Culture, Volume 3: End of Millennium, Oxford: Blackwell, p. 372. În alte subcapitole citez: 1. Felix Stalder, The Network Paradigm: Social Formations in the Age of Information, The Information Society: An International Journal, 14(4), 1998, pp. 301-308. 2. Felix Stalder, Manuel Castells: The Theory of the Network Society, Cambridge: Polity Press, 2005.

Victor Popescu
5.06.2014, 19:09:09

Am inteles. Tot in articolul dvs. de mai sus sunt si alte fragmente preluate aproape literal din recenzia lui Stalder, dar probabil ca in cartea dvs. (un volum in pregatire?) ele sunt puse intre ghilimele si referentiate. Numai bine, Victor Popescu Lucrarea The Information Age: Economy, Society and Culture construieşte modele teoretice ale dinamicilor sociale globale. --- Manuel Castells’ The Information Age: Economy, Society and Culture is unrivaled in ambition: to make sense of the global social dynamics... sau: Al doilea volum (...) discută relaţiile de putere şi experienţă, ca o criză a statului naţional în comparaţie cu instituţiile globale şi în legătură cu crizele democraţiei politice, în contextul apariţiei noilor identităţi. ---- The second focusses on the relationships of power and experience, framed as a crisis of the nation-state vis-ˆ-vis global institutions and the related crisis of the political democracy vis-ˆ-vis newly articulated identities.

Vezi toate comentariile (9)

Modifică Setările