Sondaj: 55,2% dintre români spun că se vor vaccina anti COVID-19. Care este percepţia asupra pandemiei
0
55,2% dintre români declară că intenţionează să se vaccineze anti COVID19 în cursul acestui an, în timp ce dintre cei 39,4% care afirmă că nu doresc să se vaccineze, jumătate susţin că şi-ar putea schimba opinia în viitor, iar cealaltă jumătate afirmă că este o decizie definitivă, arată un sondaj de opinia realizat de către INSCOP Research şi Verifield, în parteneriat cu Centrul de Cercetare în Comunicare şi Inovare Socială (CoRe).
Graficele integrale ale sondajului pot fi găsite la finalul textului.
Sondajul de opinie, realizat în perioada 13 ianuarie – 3 februarie 2021, reprezintă o evaluare independentă sintetică a opiniilor românilor cu privire la vaccinarea anti-COVID 19. Cercetarea sociologică este împărţită în trei capitole, primul capitol fiind dedicat măsurării intenţei de vaccinare anti-Covid19.
„Mai mult de jumătate dintre români (55%) declară că intenţionează să se vaccineze anti COVID19 în cursul acestui an, iar dintre cei aproape 40% care afirmă că nu doresc să se vaccineze, jumătate susţin că şi-ar putea schimba opinia în viitor, iar cealaltă jumătate afirmă că este o decizie definitivă. Analizând datele în ansamblu, constatăm că aproximativ 20% din populaţia României are opinii foarte ferme împotriva vaccinării, un alt grup de 20% fiind relativ sceptic, dar dispus să îşi schimbe opinia în viitor funcţie de mai mulţi factori, printre cei mai importanţi fiind un număr foarte mic de cazuri în care administrarea vaccinului să fi provocat efecte adverse, respectiv o rată mare de vaccinare în rândul personalului medical. Convingerea acestui public încă neîncrezător, dar deschis la argumente raţionale ar putea duce rata de acceptare a vaccinării în România la aproximativ 75%. Pentru ca acest lucru să se întâmple, este însă necesar un efort major de informare corectă, detaliată, coerentă şi coordonată care să includă entităţi specializate, academice, culturale, politice”, a declarat Remus Ştefureac, director Strategic Thinking Group / Asociaţia Grupul de Gândire Strategică.
„Este îmbucurătoare dorinţa de vaccinare înaltă în rândul vârstnicilor, categoria socio-demografică cea mai vulnerabilă la COVID-19. Lipsa de încredere în procesul de vaccinare sau în necesitatea acestuia sunt semnificative în mediul rural şi în rândul celor mai săraci dintre români (două categorii care în bună măsură se suprapun) de oriunde de pe teritoriul ţării. Viitoare iniţiative de comunicare şi mobilizare trebuie să se concentreze pe aceste grupuri”, a afirmat sogiologul Barbu Mateescu, membru în Consiliul Consultativ al Strategic Thinking Group.
Percepţia asupra pandemiei
68.3% dintre români sunt de părere că epidemia de coronavirus este reală şi periculoasă pentru sănătate, 17.2% că este reală, dar nepericuloasă pentru sănătate, iar 10.4% că este o minciună. 4% nu ştiu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Cei peste 45 de ani, cei cu educaţie mai ridicată, locuitorii din Bucureşti şi urbanul mare, din regiunile Vest, Nord-Vest şi Bucureşti Ilfov şi cei cu un venit lunar peste 2000 lei cred într-o proporţie mai mare decât celelalte categorii că epidemia de coronavirus este reală şi periculoasă pentru sănătate.
Tind să creadă că epidemia de coronavirus este o minciună mai ales: tinerii, cei cu un nivel de educaţie mai scăzut, inactivi potenţial activi, rezidenţii din oraşele mici sau mediul rural, cei fără venit sau cu un venit redus, sub 1000 lei.
Percepţia asupra vaccinurilor
76.6% dintre respondenţi consideră că vaccinarea este cea mai eficientă modalitate de a ne apăra faţă de unele boli, în timp ce 21.4% îşi exprimă dezacordul, iar 1.9% nu ştiu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Acordul cu afirmaţia „Vaccinarea este cea mai eficientă modalitate de a ne apăra faţă de unele boli” este mai ridicat în rândul următoarelor categorii: cei peste 45 de ani, cei cu educaţie mai ridicată, inactivi pasivi sau gulere albe, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare. Au încredere în informaţiile oficiale pe care le primesc despre vaccinuri 62.4% dintre cei chestionaţi, în timp ce 33.9% afirmă contrariul. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.7%.
Analiza socio-demografică: Au încredere în informaţiile oficiale mai ales persoanele peste 45 de ani, cei cu educaţie mai ridicată, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare, inactivi pasivi sau gulere albe, cei cu un venit lunar mai ridicat. 70.4% dintre cei intervievaţi apreciază că beneficiile vaccinării sunt mai mari decât riscurile, 21.4% îşi exprimă dezacordul, iar 8.1% nu ştiu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Sunt de părere că beneficiile vaccinării sunt mai mari decât riscurile cu precădere: cei peste 45 de ani, cei cu educaţie mai ridicată, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare, cei inactivi pasivi sau gulere albe şi cei cu un venit lunar mai ridicat.
Profilul anti-vacciniştilor şi a celor care nu cred în pandemie
Ca o sumarizare: să luăm în calcul următoarele patru afirmaţii: 1) "pandemia este o minciună" 2) "beneficiile vaccinării NU sunt mai mari decât riscurile" 3) "NU intenţionez să mă vaccinez contra COVID-19"; 4) "Nimic n-ar putea să-mi mărească încrederea în vaccinurile anti-COVID-19". Persoanele care împărtăşesc una sau mai multe din aceste percepţii aparţin în special unor categorii defavorizate din punct de vedere socio-economic, acestea - după cum s-a văzut în SUA - suferind disproporţionat din punct de vedere medical din cauza pandemiei. În cazul României, este vorba despre persoane fără venituri, din mediul rural şi cu studii primare, adică tocmai persoanele care datorită accesului limitat la îngrijire medicală constantă şi datorită nivelului scăzut de trai au o situaţie medicală generală mai proastă decât restul populaţiei. Mai mult, în cazul agravării stării de sănătate în urma infectării cu COVID-19, prin comparaţie cu românii din mediul urban aceştia ar avea dificultăţi în a obţine rapid îngrijire medicală. Un aspect pozitiv, care atenuează în bună parte impactul acestei situaţii, este că acest pachet de percepţii este prezent într-o foarte mică măsură în rândul celor mai vârstnici dintre români - adică cei mai vulnerabili - şi prezent într-o mai mare măsură în rândul tinerilor (a căror vulnerabilitate la COVID-19 este mai redusă).
65.8% dintre cei chestionaţi declară că nu s-au vaccinat niciodată în ultimii cinci ani împotriva vreunei boli. 12.7% afirmă că s-au vaccinat o singură dată în ultimii cinci ani, 7.8% de două-trei ori, 12.7% în fiecare an din ultimii cinci, iar 0.5% mai des. Nu ştiu sau nu răspund la această întrebare 0.6%.
În opinia a 54.8% dintre români, vaccinarea în masă a populaţiei României împotriva COVID-19 va opri epidemia de coronavirus. 33.7% sunt de părerea contrară, iar 11.5% nu ştiu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Sunt de părere că vaccinarea în masă a populaţiei României împotriva COVID-19 va opri epidemia de coronavirus sunt mai ales: vârstnicii, persoanele cu educaţie medie sau superioară, cei inactivi pasivi sau gulere albe, locuitorii din Bucureşti şi cei cu un venit mai ridicat.
Intenţia de vaccinare anti-COVID19
55.2% dintre români declară că intenţionează să se vaccineze împotriva Covid-19 în cursul acestui an, 39.4% afirmă că nu intenţionează să facă acest lucru, iar 5.4% nu ştiu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Cei care declară că intenţionează să se vaccineze împotriva Covid-19 în cursul acestui an sunt mai ales: bărbaţi, persoane peste 45 de ani, şi în special vârstnicii (peste 60 de ani) cu educaţie mai ridicată, inactivi pasivi sau gulere albe, locuitori din Bucureşti şi din urbanul mare, persoane cu un venit lunar peste 2000 lei.
Cei care declară că NU intenţionează să se vaccineze împotriva Covid-19 în cursul acestui an sunt mai ales: persoane sub 45 de ani, cu un nivel de educaţie scăzut, inactivi potenţial activi sau gulere albastre, locuitori din oraşe mai mici sau din mediul rural, fără venit sau cu un venit redus.
Remarcabilă este diferenţa dintre persoanele foarte tinere (18-29 de ani) şi vârstnici (peste 60 de ani) în ceea ce priveşte atitudinea faţă de vaccinare. Astfel, doar 42% dintre tinerii de 18-29 de ani declară că intenţionează să se vaccineze împotriva COVID19, comparativ cu 72% dintre persoanele cu vârsta de peste 60 de ani care susţin că se vor vaccina. Explicaţiile acestui decalaj evident sunt multiple: riscurile medicale diferite ale celor două grupuri de populaţie, o cultură a vaccinării consolidată în cazul populaţiei cu vârsta de peste 60 de ani care a experimentat campaniile de vaccinare extinsă din perioada comunistă, precum şi expunerea mult mai puternică a populaţiei tinere la informaţiile culese de pe reţelele sociale unde circulă nestingherite teorii ale conspiraţiei şi o avalanşă de informaţii false. Comparativ, vârstnicii se informează mai mult din media tradiţionale unde controlul ştirilor false şi al dezinformărilor este mult mai strict.
Dintre cei care nu intenţionează să se vaccineze, 49% spun că decizia lor în acest sens este una definitivă, în timp ce aceeaşi pondere, 49%, apreciază şi-ar putea schimba opinia în viitor. Nu ştiu sau nu răspund 2%. Practic, aproximativ 20% din populaţia României poate fi considerată drept adeptă fermă a opţiunii anti-vaccin, în timp ce alţi aproximativ 20% dintre români, deşi sceptici, iau în considerare schimbarea alegerii iniţiale de a nu se vaccina în cazul în care argumentele favorabile vor deveni mai convingătoare pentru ei. Este grupul de populaţie care observă câţi români se vaccinează, cine sunt cei care se vaccinează, care este ponderea efectelor adverse, care este eficienţa vaccinului şi în funcţie de analiza acestor concluzii va lua o decizie personală. Pentru a se tinde un prag de 75% populaţie dispusă să se vaccineze, autorităţile vor trebui să îşi concentreze campaniile de informare în special pe acest grup de populaţie.
Analiza socio-demografică: Declară că decizia lor de a nu se vaccina este una definitivă mai ales: bărbaţii, cei sub 30 de ani, cu un nivel de educaţie scăzut, inactivi potenţial activi sau gulere albastre, locuitorii din mediul rural, din regiunile Sud-Vest Oltenia sau Sud Muntenia, cei fără venit sau cu venit între 2000 şi 3000 lei.
Apreciază că şi-ar putea schimba opinia în viitor cu precădere: femeile, cei cu un nivel de educaţie mai ridicat, cei din categoria gulerelor gri, locuitorii din Bucureşti sau din regiunea Vest, cei cu un venit între 1000 şi 2000 lei.
Sondajul Integral:
Se încarcă comentariile...
