Sondaj. De ce au ajuns copiii să fie jenaţi de postările părinţilor de pe Facebook

Jumătate dintre adolescenţi s-au declarat îngrijoraţi cu privire la ce anume postează proprii părinţi pe reţele de socializare, iar experţii atrag atenţia că aceştia îşi pot expune copiii unor riscuri reale.

Patru din zece adolescenţi se declară îngrijoraţi cu privire la informaţiile despre ei pe care proprii părinţi le publică pe reţelele de socializare. Potrivit unei cercetări realizate de Microsoft, la care au aprticipat 12.500 de adolescenţi din 25 de ţări, 42% dintre aceştia susţin că au o problemă cu ceea ce părinţii lor postează despre ei pe reţelele de socializare. Din acest total, 11% au descris această situaţia ca fiind o problemă serioasă, iar alţi 17% au susţinut că aceasta nu este o problemă serioasă. Mai puţin de o treime dintre adolescenţi au spus că nu au o problemă cu acest fapt. Experţii Microsoft subliniază că aceste cifre trebuie privite în contextul în care două treimi (66%) dintre adolescenţi au spus că au fost victime, cel puţin o dată, a unei experienţe virtuale negative. Acelaşi procent a spus că se tem că acest lucru se va repeta. În fapt, într-un sondaj publicat de UNICEF luna trecută, 1 din 3 tineri mărturisea că a fost hărţuit pe internet.

Părinţii trebuie să le respecte intimitatea copiilor

În astfel de situaţii, psihologii susţin că părinţii trebuie să înveţe să respecte intimitatea copiilor şi să permită existenţa acestui spaţiu unde adolescentul îşi poate manifesta, liber pentru prima oară de controlul părintesc, propria personalitate. 

„Insistenţa părinţilor de a da like sau de a comenta pur şi simplu, reprezintă de multe ori o invadare a intimităţii adolescenţilor. Cred că este genul de intervenţie care ar trebui să fie limitată şi făcută cu mare atenţie. Este ca şi cum un părinte i-ar citi jurnalul intim copilului său. Adolescentul are prieteni de vârsta lui, cu aceleaşi preocupări, cu aceleaşi nedumeriri, şi este deranjat de intervenţia unui adult, chiar şi atunci când aceasta pare cool. Este un punct unde părinţii ar trebui să-şi respecte copiii şi mai ales viaţa de adolescent. Trebuie să înţeleagă că aceştia sunt la momentul în care încep să aibă relaţii în afara familiei, şi că chiar şi posibilitatea prezenţei unui adult poate conduce la o cenzură în rândul adolescenţilor. Preocupările şi aspectele vieţii online nu trebuie ignorate de părinţi, ci abordate în mod diplomat în viaţa reală. Părintele trebuie să-i ştie vulnerabilităţile, problemele cu care se confruntă copilul, însă trebuie să-i dea independenţa să-şi afirme propria personalitate în grupul său de prieteni. Oricât de surprinzător ar suna, dar există subiecte specifice vâstei, delicate pentru adolescent, la care părinţii nu ar trebui să ia parte, iar a încerca să le urmărim, asemenea unui detectiv, activitatea online nu va face decât să le răpească acestă intimitate de care au nevoie. Afectiv, adolescentul este încă la limita copilăriei, şi are nevoie de propriul spaţiu pentru a-şi forma personalitatea”, este de părere psihologul Keren Rosner.

„Doar mama are Facebook. Nu îmi place pentru că pune poze vechi cu mine, de când eram mică, în ştrampi şi căciulă cu moţ. M-am supărat atunci pe mama şi am şters-o de pe Facebook. Aşa nu mă mai poate eticheta în poze şi nu  mai avem motiv să ne certăm” Andreea, 18 ani, Bucureşti

Narcisism din partea părinţilor

În cercetarea realizată de Microsoft, părinţii sunt încurajaţi să acorde mai multă atenţie atunci când postează informaţii despre copiii lor, şi să se întrebe ce anume îi determină să facă acest lucru. „A împărtăşi sau nu o anume informaţie este o decizie ce ţine de fiecare familie, însă dacă decizia este aceea de a împărtăşi, părinţii ar trebui să fie atenţi, să manifeste discreţie şi să nu dezvăluie accidental prea mult, cum ar fi numele complet al copiilor, vârstă, data naşterii, adresa, numele de faţă al mamei, sporturile preferate, numele animalelor şi fotografii”, recomandă cercetătorii. Potrivit acestora, „împărtăşeşte cu grijă” ar trebui să fie mantra tuturor părinţilor, sfătuindu-i să „nu posteze nimic din ce nu ar vrea să vadă pe un panou publicitar”.

„Un părinte trebuie să ştie să respecte intimitatea propriilor copii, să le ofere un spaţiu unde să aibe propriile relaţii şi unde să poată să se exprime necenzurat” Keren Rosner, psiholog

De altfel, psihologii atrag atenţia că părinţii care nu învaţă să le respecte intimitatea propriilor copii pot ajunge să îi pună în pericol. „Părinţii care îşi tratează copiii ca pe nişte bunuri cu care, în mod narcisist, caută să se laude ajung să-i expună unor riscuri foarte mari. Dîndu-le tot felul de detalii, precum numele complet, şcoala la care învaţă, locul unde-şi petrec timpul liber ş.a.m.d., tinerele de exemplu pot ajunge victimele unor lover-boy. Părinţii trebuie să înveţe să le respecte intimitatea şi să le ceară părerea atunci când postează lucruri care-i privesc”, este de părere psihologul Andrea Talmazan.

Părinţii nu sunt conştienţi de riscurile din lumea virtuală

Experţii în domeniu atrag atenţia că părinţii, în special cei novice în ceea ce priveşte dinamica reţelelor de socializare, adeseori minimalizează riscurile existente. „Dincolo de riscul ca părinţii să-şi prezinte copiii într-o altă manieră decât aceea în care aceştia încearcă să se prezinte, vorbim şi de riscuri reale. Riscurile de care, prin simplul fapt că suntem în faţa unui ecran, tindem să uităm. În uşurinţa cu care dăm detalii din viaţa personală, în faptul că ne împrietenim cu oricine, părem a uita faptul că pot exista persoane cu intenţii de a ne face rău. Aşa cum ne învăţăm copiii să recunoască riscurile în viaţa reală, de exemplu să nu vorbească cu străinii, trebuie să îi educăm şi cu privire la riscurile din mediul online. Hărţuirea în mediul online este poate cea mai răspândită. Sunt sute de adolescenţi care îşi închid conturile din această cauză”, subliniază psihologul Mihai Copăceanu. Teorie confirmată şi de un tânăr de 16 ani din Mehedinţi. „Amândoi părinţii au cost de Facebook şi Insta. O dată au pus o poză cu mine, bebeluş, de la botez, deci, în fundul gol. Nu m-am bucurat, din contră. Lor li se părea amuzant, dar uită că sunt adolescent, nu copil. Le-am explicat că nu e în regulă şi de atunci îmi cer mereu acordul când vor să pună poze cu mine. Eu nu îi urmăresc pe Facebook, mi se pare că pun tot felul de poze aiurea, bancuri prosteşti şi fără umor, poze cu porcul tăiat. Nu prea vreau să fiu asociat cu pozele astea, râd prietenii de mine”, mărturiseşte Mihuţ.

Însă, în opinia psihologului, chiar dacă trebuie să existe un spaţiu unde adolescenţii să se bucure de intimitate, părinţii trebuie să rămână conştienţi de riscurile acestui mediu. „Tinerii, în căutarea autonomiei şi independenţei vor să pară mult mai maturi decât sunt, nu sunt pregătiţi să recunoască modelele false sau persoanele care caută să profite de pe urma lor. În mod galopant şi neconstructiv se expun dezamăgirilor unor probleme pentru care nu sunt pregătiţi”, este de părere Copăceanu.