Societate

articolul anterior articolul urmator

Spitalele private solicită creşterea tarifelor decontate de Casa de Asigurări de Sănătate

3
19 Feb 2020 17:53:37
Autor: Simona Chirciu
PALMED vrea creşterea tarifelor decontate de casa nationala de asigurari de sănătate FOTO: 123 RF
PALMED vrea creşterea tarifelor decontate de casa nationala de asigurari de sănătate FOTO: 123 RF

Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private - PALMED solicită creşterea tarifelor decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pentru acoperirea costurilor reale ale serviciilor medicale prestate de furnizori.

Fără o creştere reală a tarifelor serviciilor decontate şi prin amânarea introducerii contribuţiei personale, Ordonanţa de Urgenţă 25/2020 în forma sa actuală nu rezolvă problema accesului pacientului la servicii medicale, rapid şi la acelaşi standard de calitate, arată reprezentanţii PALMED, printr-un comunicat de presă remis Adevărul.  
 
„În acest context, Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private - PALMED solicită constituirea de urgenţă a unui grup de lucru la nivelul factorilor de decizie pentru discutarea şi aprobarea unor tarife corecte. „Calitatea actului medical este esenţială şi nicio lege nu poate obliga un furnizor să scadă standardul pentru a se încadra în limitele de costuri impuse de stat. Un preţ corect reflectă siguranţa actului medical, cum ar fi, de exemplu, rata extrem de mică a infecţiilor nosocomiale din mediul privat, dotările medicale de ultimă generaţie, acces la metode moderne de tratament, plata echitabilă şi instruirea profesională continuă a cadrelor medicale şi multe altele”, susţine preşedintele Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private - PALMED, Cristian Hotoboc.
 
PALMED mai precizează că sistemul public beneficiază de sume suplimentare pentru acoperirea cheltuielilor reale realizate pentru furnizarea serviciilor medicale, avand mai multe surse de finanţare, cum ar fi fonduri de la Ministerul Sănătăţii, de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi, în anumite cazuri, un buget suplimentar oferit de administraţiile publice locale. Pe de altă parte, un spital privat are două surse de finanţare: private şi fonduri de la CNAS. Prorogarea introducerii contribuţiei personale până la 1 aprilie 2021 are menirea de a perpetua această politică de discriminare a furnizorilor de servicii medicale private.
 
„Serviciile medicale oferite în sistemul privat nu mai pot fi asigurate la actualele tarife decontate de stat, care nu sunt corelate cu costurile reale. Trebuie găsită o soluţie corectă. Este necesar ca banii să urmeze pacientul, iar dacă actul medical poate fi făcut în condiţii optime şi la un cost corect în România, atunci aşa este normal să se întâmple. Statul român decontează peste 130 de milioane de euro anual pentru intervenţiile efectuate în străinatate de pacienţii români. Cel puţin o parte dintre aceste intervenţii se pot realiza şi în România, în sistemul privat. Nu este firesc să decontezi din bugetul public sume de câteva ori mai mari spitalelor şi clinicilor din străinătate, pentru servicii care se pot realiza, în aceleaşi condiţii, la noi în ţară”, completează Cristian Hotoboc, preşedintele Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private.
 
„În perioada 30 iunie 2008 - 27 decembrie 2012, legea în vigoare nu menţiona nicio restricţie pentru derularea programelor naţionale de către furnizorii privaţi de servicii medicale. Cu toate acestea, în perioada menţionată, serviciile medicale au fost oferite fără nicio problemă. În fapt, prin OUG 25/2020, se revine la situaţia de drept, care a fost introdusă în anul 2008 tot printr-o ordonanţă de urgenţă”, se mai arată în documentul citat.
 
Totodată, PALMED atrage atenţia asupra faptului că toate dispoziţiile legale referitoare la serviciile de urgenţă introduse prin OUG 25/2020 se vor putea aplica numai după ce va fi aprobată şi va intra în vigoare Hotărârea de Guvern care reglementează aplicarea măsurilor adoptate prin actul normativ în discuţie. După stabilirea serviciilor care pot fi decontate, a condiţiilor şi a costurilor de decontare, fiecare spital privat care întruneşte condiţiile va putea opta să intre sau nu în contract cu CNAS pentru decontarea serviciilor de urgenţă, parcurgând întreaga procedură de evaluare necesară în acest caz, într-un mod similar unităţilor publice.
 
„Unităţile medicale private au fost înfiinţate şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu normele legale stabilite de statul român, potrivit cărora acestea sunt obligate să aibă obiect de activitate unic, constând în furnizarea de servicii medicale, cu sau fără activităţi conexe acestora, fiind acreditate şi evaluate potrivit legii şi în aceleasi  condiţii aplicabile furnizorilor publici de servicii medicale. Prin urmare, activitatea astfel reglementată nu este una de natură comercială întrucât vorbim despre furnizare de servicii medicale, şi nu despre comercializare de produse. Prin urmare, este necesară o raportare şi o apreciere corectă şi nediscriminatorie a furnizorului de servicii medicale, independent de forma lui de organizare - public sau privat - şi exclusiv prin prisma calităţii actului medical prestat în beneficiul pacientului şi a respectării actelor normative în vigoare aplicabile”, mai spun reprezentanţii patronatului. 
 

Reforma din Sănătate, criticată de medici şi specialişti 

 
Ordonanţa de Urgenţă privind reforma în sănătate a fost publicată miercurea trecută, în Monitorul Oficial. Ordonanţa, care prevede liberalizarea programelor naţionale de sănătate, a fost criticată de medici, specialişti şi politicieni. 
 
Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul Sănătăţii, precum şi a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate a fost publicată în Monitorul Oficial, partea 1, nr. 109 din 12 februarie.
 
Ministerul Sănătăţii preciza, referitor la OUG privind reforma în sănătate adoptată de Guvern în seara de 4 februarie şi criticată de politicieni, medici şi specialişti, că pacienţii nu vor plăti nimic dacă vor alege să se trateze într-un spital privat sau într-unul de stat, că numărul vieţilor salvate va fi în creştere, iar pacienţii în stare critică vor avea şansa să beneficieze mai repede de intervenţiile de care au nevoie în cel mai apropiat spital, fie că e de stat sau privat.
 
„Prin modificarile aprobate marţi, pacienţii NU vor plăti nimic daca vor alege să se trateze într-un spital privat sau într-unul de stat, iar numărul vieţilor salvate va fi în creştere. NU se privatizează niciun serviciu medical! Modificarile de astăzi dau şansa pacienţilor în stare critică să beneficieze mai repede de intervenţiile de care au nevoie în cel mai apropiat spital, fie că e de stat sau privat!”, afirma MS, referindu-se la OUG pentru modificarea şi completarea Legii 95 privind reforma în sănătate.
 
Spitalele private au fost incluse în programele naţionale de sănătate gestionate de CNAS, încă din 2014. Modificarea actuală este o actualizare a legislaţiei din 2014 în care era lăsat în suspans această formulare ambiguă: când sunt excedate anumite capacităţi de primire pot fi accesate de către pacienţi anumite servicii, lucru absolut neclar şi greu de interpretat. Mai mult, se dă posibilitatea ca spitalele de stat care au această capacitate să trateze pacienţii critici cu infarct miocardic, accident cerebral, etc, susţine MS, care argumentează că astfel, creşte numărul unităţilor sanitare în care se rezolvă astfel de cazuri, pacientul doar beneficiază de tratament, nu plăteşte nimic. 
 
În cazul spitalelor private, pacienţii nu vor plăti nimic în plus. 
 
În cazul pacienţilor aflaţi în stare critică (infarct miocardic, AVC, etc), prin modificarile aduse se deschide pacienţilor accesul şi la alte spitale de stat decât până acum dar şi private care pot opera aceste programe.
 
„De exemplu, programul de infarct miocardic acut, care va permite mai multor centre să-l opereze, creând accesibilitatea pacienţilor şi reducând timpul din momentul stabilirii diagnosticului şi rezolvarea intervenţională. Acest lucru va conduce la salvarea mai multor vieţi. De exemplu, un pacient cu infarct miocardic acut din Craiova, să ne amintim de cazul vedetei tv Busu, nu va mai trebui transportat la Bucureşti pentru a fi preluat de un mare spital din capitală, deja supraaglomerat, ci va putea fi rezolvat la centrul de cardiologie din Craiova”, explică ministerul. 
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

3 Comentarii

Edmond Wolf
19.02.2020, 18:07:35

În România sănătatea nu mai este un drept, sănătatea este o marfă și ca orice marfă, trebuie să genereze un profit. Singurul drept pe care îl mai are cetățeanul este dreptul de a cumpăra sănătate. Dacă are cu ce, bineînțeles. Lucru foarte curios la guvernanții actuali. Pe de-o parte, nu putem mări pensiile și nici salariul minim că n-avem de unde iar pe de altă parte, cu un buget al sănătății rușinos pentru că e ultimul din Europa raportat la PIB, mărim sumele decontate clinicilor și spitalelor private. În același timp, închidem ochii atunci când spitalele de stat contractează pe bani grei firme private de consultanță în domeniul calității deși au în structura lor compartiment de managementul calității ai cărui lucrători sunt salarizați la maximul permis în sănătate și cărora spitalul le-a plătit cursul de management al sănătății, inclusiv cheltuielile de deplasare pe timpul cursului. Sănătatea în România este ca o stână fără cioban. Jaf curat.

0 (2 voturi)
Victor Nagy
19.02.2020, 21:03:49

„ .....cu un buget al sănătății rușinos pentru că e ultimul din Europa raportat la PIB,....” Ei , dar la bugetul serviciilor , raportat la PIB , cred că suntem cel puțin pe podium , dacă nu chiar campioni .

-1 (1 vot)
Ghe Stoian
21.02.2020, 10:05:58

Minciuna, tovarasa Chirciu-psd !

+1 (1 vot)