Spitalele româneşti, bombe cu ceas. Unităţile medicale, supraaglomerate, doldora de infecţii nosocomiale : „Nu se respectă norme minime de igienă”

Raportul arată problemele din sistemul sanitar FOTO Adevărul

Un raport european întocmit de specialiştii străini creionează un tablou sumbru al sistemului public de sănătate din România: spitalele învechite, infecţiile nosocomiale, lipsa epidemiologilor şi dezinfectanţii puşi sub cheie îi condamnă la moarte pe pacienţii care stau internaţi o perioadă îndelungată.

Spitalele româneşti sunt învechite, supraaglomerate şi doldora de infecţii nosocomiale. Epidemiologii lipsesc şi ei cu desăvârşire din unităţile sanitare, la fel şi laboratoarele pentru controlul infecţiilor, rare la nivelul sistemului public de sănătate. Aşa arată cel mai recent raport al Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC), întocmit în urma unei vizite pe care experţii europeni au făcut-o în România la scurt timp după izbucnirea scandalului Hexi Pharma.

Toate aceste nereguli sunt o consecinţă a subfinanţării, notează documentul citat. Şi, în ciuda unor acte normative elaborate de autorităţi, spitalele rămân în continuare adevărate focare de infecţii pentru cei care le trec pragul, iar şansele ca un pacient internat să dezvolte o infecţie nosocomială rezistentă la antibiotice sunt foarte mari, apreciază specialiştii români. Aceştia nu au nici acum la îndemână dezinfectanţi, aşa cum ar fi normal, igiena mâinilor fiind şi ea necorespunzătoare.

Mâinile personalului medical, vector de transmitere

„Nu am învăţat nimic în urma tragediei de la Colectiv. Din contră, se ascund infecţiile nosocomiale şi medicii care ies în faţă sunt linşaţi de colegii de breaslă. Ştiu profesioniştii din sistem că se moare pe capete din cauza infecţiilor, ştiu şi cei din autoritatea centrală, dar nu fac nimic. Lasă zeci de oameni să moară, cu bună ştiinţă. Infecţiile nosocomiale sunt scăpate de sub control, avem infecţii cu bacterii care se pot limita prin curăţenie”, a explicat Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP).

Barbu spune că principalul vector de transmitere al infecţiilor nosocomiale îl reprezintă personalul medical, fapt evidenţiat şi în raport.

„Nu respectă norme minime de igienă: nu folosesc mănuşi, nu îi instruiesc pe pacienţi. De-asta s-a ajuns aici”, afirmă reprezentantul pacienţilor. Despre lipsa curăţeniei vorbeşte şi epidemiologul Geza Molnar. „Este esenţial să fie curăţenie şi să se respecte protocoalele, asta ar duce la eliminarea cu 30% a infecţiilor nosocomiale care pot fi prevenite. Restul apar, nu doar la noi, ci peste tot în lume. Dacă începem să raportăm cifre reale, rata infecţiilor nosocomiale va creşte”, a declarat medicul pentru „Adevărul”.
 
Afară-i vopsit gardu/ înăuntru, leopardul

Documentul experţilor europeni scoate la iveală şi faptul că, pe hârtie, nivelul pacienţilor care au contractat infecţii intraspitaliceşti s-a menţinut, în ultimii 20 de ani, sub pragul de 1%, în condiţiile în care state europene raportează cifre de şase sau şapte ori mai mari. În realitate, însă, nivelul acestor infecţii în spitalele româneşti e de cel puţin 3%.

Asta pentru că infrastructura spitalelor face dificilă o dezinfecţie adecvată, pe motiv că nu există unităţi de izolare a pacienţilor. Mai mult, unităţile sanitare, în special cele judeţene şi cele cu profil de urgenţă, sunt supraaglomerate.

De pildă, la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti, unitate medicală vizitată de experţii străini, gradul de ocupare este de 120%, aici fiind internaţi, anual, 62.000 de pacienţi, cu toate că unitatea medicală dispune de doar 1.100 paturi. „Echipa unităţii medicale care se ocupă de controlul infecţiilor intraspitaliceşti este formată dintr-un expert epidemiolog, un specialist în boli infecţioase, un microbiolog, cinci asistente experte în igienă, două asistente de laborator şi cinci membri din personalul spitalului”, notează raportul. Potrivit sursei citate, dezinfectanţii, esenţiali pentru reducerea infecţiilor nosocomiale, nu erau la îndemână, ci se aflau în cabinetul asistentelor.
 
Pacienţii se tem să se interneze în spital

Tot sub cheie se aflau şi dezinfectanţii din Spitalul de Pediatrie din Piteşti, unitatea medicală în care au fost internaţi zeci de copii cu simptome ale sindromului hemolitic uremic în primăvara anului 2016. „Singurul dezinfectant găsit se afla în dulapul din cabinetul asistentelor, din teama personalului ca acesta să nu fie furat”, au precizat experţii europeni, arătând că un bun exemplu a fost însă Spitalul Elias din Capitală. Aici, dezinfectanţii erau disponibili pe coridoare.

Totodată, specialiştii europeni au precizat că, deşi în unitatea medicală, care deserveşte anual 35.000 de pacienţi, există un epidemiolog şi o echipă de asistente implicate în controlul infecţiilor intraspitaliceşti, infrastructura spitalului face ca dezinfectarea şi curăţenia să fie dificil de realizat.

„Spitalele româneşti trebuie dărâmate şi construite de la zero. Decopertarea pereţilor nu rezolvă nimic, infecţiile nu pot fi stârpite aşa. Pacienţii au ajuns să se teamă să meargă în spital, mulţi nu mor din cauza bolii pe care o au, ci pentru că iau diverse infecţii din spital”, a conchis Cezar Irimia, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (APCR).