Spitalul Colentina, mall-ul de sănătate al Capitalei, devine spital COVID-19

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Spitalul Clinic Colentina din Bucureşti va redeveni inaccesibil bolnavilor cronici
Spitalul Clinic Colentina din Bucureşti va redeveni inaccesibil bolnavilor cronici

Evoluţia epidemiei de COVID-19 din Bucureşti determină autorităţile să ia noi măsuri de stăvilire a infecţiei şi de tratament. Spitalul Colentina – unul dintre cele mai mari din ţară pentru pacienţii cronici – ar urma să trateze doar cazuri de infecţii cu SARS-CoV-2.

Prefectul demis al Capitalei, George Cojanu, a declarat că Spitalul Clinic Colentina ar urma să trateze din această săptămână doar pacienţi COVID-19. „În Bucureşti, nu mai sunt locuri la ATI. Asta e o problemă gravă. Mâine (luni, 19 octombrie – n.red.), Spitalul Colentina va intra în totalitate pentru tratatea bolnavilor COVID, vor fi 300-400 de locuri”, a declarat George Cojanu.

La rândul lui, premierul Ludovic Orban a spus că „scoaterea Spitalului Colentina din dispozitivul anti-COVID a fost o decizie neinspirată” şi că este „nevoie de Spitalul Colentina în integralitatea sa şi de toate cadrele medicale de acolo, care au dobândit deja o experienţă şi pot să ne susţină foarte mult la nivelul Bucureştiului.”

250 de locuri la Colentina pentru COVID-19

Potrivit dr. Remus Mihalcea, managerul Spitalului Colentina, în noile condiţii, instituţia ar avea mai puţine locuri pentru COVID-19 decât cele anunţate de prefect. „Am avea 250 de locuri pentru bolnavii de COVID-19, din care 30 de locuri de ATI. Ce putem primi sunt pacienţi cu comorbidităţi active, adică pe lângă COVID-19 au şi apendicită acută, de exemplu, infarct sau atac vascular-cerebral. Deci, nu pacienţi doar cu COVID pentru că aceia se tratează la pneumologie”, a explicat managerul de la Colentina. Acesta a adăugat că medicii pe care-i are în subordine sunt obosiţi şi că în rândurile lor domneşte o oarecare stare de nemulţumire că nu-i vor mai putea trata şi pe pacienţii cronici. „Li se pare nedrept să nu poţi să profesezi şi non-COVID, ci strict COVID! În fine, sunt probleme”, a mai spus acesta. Ulterior acestei declaraţii, directorul medical al Spitalului Colentina, prof.dr. Sabina Zurac, şi-a dat demisia.

Nemulţimiţi sunt şi pacienţii cronici care nu înţeleg de ce se închide iar Spitalul Colentina pentru ei şi de ce nu se pot organiza circuite separate pentru bolnavii COVID-19 şi pentru ceilalţi, la fel ca şi în celelalte spitale, mai ales că există şi beneficiul pavilioanelor separate. „Poate că soluţia anunţată de fostul prefect este una bună pentru pacienţii COVID, cu toate că din punctul nostru de vedere se putea ca secţia de Terapie Intensivă să fie destinată pacienţilor COVID în stare gravă, dar fiind un spital pavilionar, celelalte secţii puteau rămâne pacienţilor cronici ca să-şi poată continua şi aceştia tratamentul”, arată Radu Gănescu, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor de Pacienţi cu Afecţiuni Cronice (COPAC). Acesta adaugă că OMS recomandă ca spitalele să-şi organizeze circuite separate.

„A fost o soluţie proastă şi, după 7 luni, revenim la ea”

Care ar fi alternativele pentru bolnavii care se tratau la Colentina? „Medicii de familie nu-i pot ajuta pe toţi pacienţii cronici. Eu, de exemplu, care sunt pacient cu talasemie, eu trebuie să-mi iau tratamentul din spital, de la farmacia cu circuit închis. Medicul de familie nu-mi poate elibera reţetă pentru medicamente. Cei care au astfel de tratamente eliberate cu circuit închis trebuie să-şi găsească un alt spital care să deruleze programul. Pe termen lung, dacă vrei să-ţi reînnoieşti reţeta, trebuie să-ţi faci nişte analize la medicul specialist. Asta înseamnă că peste 3 luni trebuie să te întorci la Colentina, dar dacă nu ai unde să te întorci – cum a fost în perioada precedentă –, pierzi şi tratamentul pe care-l aveai”, subliniază Gănescu.

Ar mai fi posibilitatea ca bolnavii cronici să-şi găsească la un alt spital un medic specialist care să-i preia. „Din păcate, şi celelalte spitale sunt foarte aglomerate – erau aglomerate şi înainte de pandemie. Pacienţi cu scleroză multiplă la Colentina sunt vreo 200, plus pacienţii cu alte boli autoimune, cu boli gastro sau pacienţi oncologici, toţi aceştia vor trebui să-şi caute alţi medici. Din păcate, spitalele fiind aglomerate, mulţi dintre ei nu mai ajung. Mai este şi categoria pacienţilor cu distonie – care trebuie să facă injecţii cu toxina botulinică. Ori, nu prea au unde să mai facă, decât la Timişoara sau în centre private unde trebuie să plătească”, adaugă preşedintele COPAC.

Acesta reaminteşte că în lunile care s-au scurs de la debutul epidemiei în România, Spitalul Colentina a stat mai mult gol. „Pentru 100 de pacienţi cu COVID a stat închis un spital de 800 de locuri. În al doilea rând, la 7 luni de la derularea pandemiei în România, singura soluţie este tot soluţia care a fost acum 7 luni? Deci, noi n-am reuşit să evoluăm să găsim şi noi soluţii viabile. A fost o soluţie proastă şi, după 7 luni, revenim la ea. Cum alte ţări ca Italia, Franţa, unde sunt mult mai multe cazuri decât la noi şi unde mortalitatea e mult mai mică, au învăţat să aplice nişte reguli şi nişte circuite şi noi nu reuşim?”, atrage atenţia pacientul.

„Personalul este extrem de obosit. Epuizat”

O altă măsură de ţinere sub control a pandemiei anunţată de premierul Orban este aceea de a angaja medici care promovează examenul de rezidenţiat anul acesta, în condiţiile în care numărul cadrelor medicale nu este suficient în lupta cu COVID-19. Premierul a mai spus că paturi la ATI ar fi, dar că lipseşte personalul calificat. „Specialitatea ATI este una medicală distinctă. Cu pregătire de 5 ani de rezidenţiat. Un medic specialist ATI ştie, la sfârşitul celor 5 ani, să îngrijească pacienţi infectaţi cu SARS-CoV-2. Dar şi rezidenţii de ATI începând de la jumătatea anului III pot îngriji aceşti pacienţi sub supravegherea unor medici specialişti”, explică dr. Silvia Nica, medic primar medicina de urgenţă, specialist ATI, şefa Unităţii Primiri Urgenţe (UPU) de la Spitalul Universitar Bucureşti.

Din păcate, adaugă aceasta, aceşti medici care au făcut specializarea de ATI sunt în număr foarte mic la noi în ţară: „Foare mulţi au plecat. A fost un exod foarte important de medici din această specialitate care au plecat în ultimii 10-15 ani din România”. Plus că numărul locurilor scoase la rezidenţiat în specialitatea de ATI nu e mai mare de 50 pe an. Dintre cei care termină rezidenţiatul, o bună parte pleacă. „Este o problemă care ne loveşte. Rezultatul a ceea ce s-a întâmplat în ultimii 15 ani. Problema aceasta nu a durut prea mult, nu a interesat prea mult”, mai spune medicul. Iar acum, culegem roadele acestor politici. „Medicii de la ATI sunt foarte obosiţi, dar obosiţi suntem şi noi la Urgenţe (UPU). Noi avem pacienţi COVID pozitivi la care facem ATI de la începutul pandemiei, pacienţi intubaţi, ventilaţi. Îi ţinem aici până reuşim să le găsim loc. La început, dura mult până venea rezultatul testelor, acum durează mult până obţinem un loc pe undeva, dacă obţinem locul, durează mult până ajunge ambulanţa să-i ia şi tot aşa. Tot timpul, ceva durează mult, astfel încât noi permanent avem pacienţi COVID pozitivi şi de ATI aici în Urgenţe. Care stau zile. Şi personalul nostru este extrem, extrem de obosit. Epuizat”, conchide medicul UPU.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite